deviaţie

deviaţie
DEVIÁŢIE, deviaţii, s.f. Abatere de la direcţia dată sau normală, ♦ (med.) Deviaţie de sept = deformare a peretelui despărţitor al cavităţii nazale. [pr.: -vi-a-] – Din fr. déviation.
Trimis de IoanSoleriu, 16.07.2004. Sursa: DEX '98

DEVIÁŢIE s. 1. v. deviere. 2. v. deflexiune.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

deviáţie s. f. (sil. -vi-a-ţi-e), art. deviáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. deviáţiei; pl. deviáţii, art. deviáţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DEVIÁŢIE s.f. 1. Abatere, îndepărtare faţă de o direcţie normală dată; deviere. 2. Unghi format de acul busolei cu meridianul magnetic sub influenţa maselor de metal situate la bord. [gen. -iei, var. deviaţiune s.f. / cf. fr. déviation, it. deviazione].
Trimis de LauraGellner, 19.02.2005. Sursa: DN

DEVIÁŢIE s. f. 1. abatere faţă de o direcţie normală dată. o deviaţie de sept = deformare a septului nazal. ♢ (biol.) transformare a unui organ într-altul, cu altă structură şi altă funcţie. o deviaţie sexuală = practicarea relaţiilor erotice între parteneri aparţinând aceluiaşi sex; homosexualitate. 2. (fiz.) unghi format de raza emergentă dintr-un sistem cu cea incidentă; deflexiune. (2). 3. unghi format de acul busolei cu meridianul magnetic sub influenţa maselor de metal situate la bord. (< fr. déviation, lat. deviatio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • deviáţie — s. f. (sil. vi a ţi e), art. deviáţia (sil. ţi a), g. d. art. deviáţiei; pl. deviáţii, art. deviáţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • compensa — COMPENSÁ, compensez, vb. I. 1. tranz. A înlocui ceva consumat sau cheltuit prin altceva (egal în valoare); a completa, a înlocui ceva insuficient cu altceva; a echilibra. ♦ A îndrepta un rău printr un bine; a răsplăti în mod corespunzător; a… …   Dicționar Român

  • deviere — DEVIÉRE, devieri, s.f. Faptul de a devia. [pr.: vi e ] – v. devia. Trimis de IoanSoleriu, 16.07.2004. Sursa: DEX 98  DEVIÉRE s. 1. abatere, deviaţie, îndepărtare, mutare, schimbare. (deviere cursului unei ape.) 2. v. de flexiune. 3. v. abatere.… …   Dicționar Român

  • ocol — OCÓL, (1) ocoluri, (2, 3, 4, 5, 6) ocoale, s.n. 1. Mişcare în jurul unui punct fix sau de jur împrejurul unui loc; deplasare în spaţiu care nu urmează calea cea mai dreaptă; înconjur, ocolire, ocoleală, ocoliş. ♢ loc. adj. De ocol = care… …   Dicționar Român

  • scolioză — SCOLIÓZĂ, scolioze, s.f. Boală care constă în deviaţia laterală a coloanei vertebrale, mai ales în regiunea dorsală, din cauza slăbirii ligamentelor vertebrelor sau a îmbolnăvirii vertebrelor. [pr.: li o ] – Din fr. scoliose. Trimis de claudia,… …   Dicționar Român

  • strabometru — STRABOMÉTRU, strabometre, s.n. Instrument cu care se măsoară gradul de deviaţie de la orientarea normală a ochilor atinşi de strabism. – Din fr. strabomètre. Trimis de ionel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  strabométru s. n. (sil. tru), art.… …   Dicționar Român

  • valgus — VÁLGUS s.n. (med.) Deviaţie a piciorului în afară. – Din fr. valgus. Trimis de bogdanrsb, 11.08.2002. Sursa: DEX 98  válgus s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  VÁLGUS s.n. (med …   Dicționar Român

  • varus — VÁRUS s.n. (med.) Deviaţie a piciorului către înăuntru. – Din fr. varus. Trimis de bogdanrsb, 11.08.2002. Sursa: DEX 98  várus s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  VÁRUS s.n. (med …   Dicționar Român

  • anizoforie — ANIZOFORÍE s. f. tendinţă de deviaţie în sus a axei vizuale a unui ochi. (< fr. anisophorie) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • deflexiune — DEFLEXIÚNE, deflexiuni, s.f. 1. Abatere a unui curent de fluid din direcţia lui de curgere, cu ajutorul unui deflector. 2. Schimbare a traiectoriei unui fascicul de particule, încărcate electric, care se mişcă în vid sau într un gaz rarefiat, cu… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”