alogic


alogic
ALÓGIC, -Ă, alogici, -ce, adj. Care este lipsit de logică. – Din fr. alogique.
Trimis de ana_zecheru, 16.10.2007. Sursa: DEX '98

Alogic ≠ logic
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

alógic adj. → logic
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

ALÓGI//C alogiccă (alogicci, alogicce) Care este lipsit de logică; absurd; aberant. /<fr. alogique
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ALÓGIC, -Ă adj. Lipsit de logică. [cf. fr. alogique].
Trimis de LauraGellner, 27.02.2006. Sursa: DN

ALÓGIC, -Ă adj. lipsit de logică. (< fr. alogique)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • alògic — a|lò|gic Mot Pla Adjectiu variable …   Diccionari Català-Català

  • alogic — † aˈlogic, a. Obs. 0 [ad. Fr. alogique (Cotgr.), f. Gr. ἀ priv. + λογικ ός reasonable, f. λόγος speech, reason.] Illogical; ‘unreasonable, inconsiderate.’ Blount Glossogr. 1656 …   Useful english dictionary

  • picior — PICIÓR, picioare, s.n. 1. Fiecare dintre cele două membre inferioare ale corpului omenesc, de la şold până la vârful degetelor, şi fiecare dintre membrele celorlalte vieţuitoare, care servesc la susţinerea corpului şi la deplasarea în spaţiu. ♢… …   Dicționar Român

  • АНТИИНТЕЛЛЕКТУАЛИЗМ — англ. intuitivism, alogic; нем. Intuitivismus, unlogischer. Интуитивизм, противопоставляющий интуицию интеллекту как знание, адекватное знанию неадекватному. Antinazi. Энциклопедия социологии, 2009 …   Энциклопедия социологии

  • ИНТУИТИВИЗМ АЛОГИЧЕСКИЙ — англ. intuitivism, alogic; нем. Intuitivismus, unlogischer. Интуитивизм, противопоставляющий интуицию интеллекту как знание, адекватное знанию неадекватному. Antinazi. Энциклопедия социологии, 2009 …   Энциклопедия социологии

  • absurd — absúrd, ă I. adj. care contrazice gândirea logică, legile naturii, bunul simţ. II. s. n. 1. ceea ce este absurd; absurditate; nonsens. ♢ prin absurd = admiţând un raţionament fals. 2. (fil.) termen care desemnează ruptura totală dintre om şi… …   Dicționar Român

  • inept — INÉPT, Ă, inepţi, te, adj. (Rar) Prost, stupid, tâmpit. – Din fr. inepte, lat. ineptus. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  INÉPT adj. v. nătâng, neghiob, neghiobesc, nerod, nerozesc, netot, prostesc, stupid. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • logic — LÓGIC, Ă, logici, ce s.f., adj. I. s.f. 1. Ştiinţă a demonstraţiei, al cărei obiect este stabilirea condiţiilor corectitudinii gândirii, a formelor şi a legilor generale ale raţionării corecte. ♢ Logică generală = logică clasică, de tradiţie… …   Dicționar Român

  • stupid — STUPÍD, Ă, stupizi, de, adj. 1. (Adesea adverbial) Lipsit de sens, de raţiune, de conţinut; absurd. 2. (Despre oameni) Lipsit de inteligenţă, greoi la minte; nătâng, mărginit; (despre manifestări ale oamenilor) care dovedeşte, trădează lipsă de… …   Dicționar Român