dezintegra

dezintegra
DEZINTEGRÁ, dezintegréz, vb. I. refl. (Despre nucleele atomice) A se transforma spontan în alte nuclee atomice; (impr.) a se dezagrega. ♢ tranz. A dezintegra un nucleu atomic. – Din fr. désintégrer.
Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX '98

A dezintegra ≠ a integra
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

DEZINTEGRÁ vb. a (se) dezagrega. (Un corp care s-a dezintegra.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

dezintegrá vb. (sil. -gra; mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezintegréz, 3 sg. şi pl. dezintegreáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A DEZINTEGR//Á dezintegraéz tranz. A face să se dezintegreze; a dezagrega. /<fr. désintégrer
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE DEZINTEGR//Á se dezintegraeáză intranz. (despre nuclee atomice) A se transforma spontan în alte nuclee atomice; a se dezagrega. /<fr. désintégrer
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DEZINTEGRÁ vb. I. tr., refl. (Despre nucleul atomic al unui element) A (se) transforma în nucleu atomic al altui element prin expulzare de particule sau prin rupere în fragmente. 2. tr. (fig.) A distruge integritatea unui lucru; a ruina. [< fr. désintégrer].
Trimis de LauraGellner, 19.02.2005. Sursa: DN

DEZINTEGRÁ vb. I. tr., refl. (despre nucleul atomic) a (se) transforma spontan în alte nuclee atomice, prin emiterea de particule sau prin rupere în fragmente. II. tr. (fig.) a distruge integritatea unui lucru. (< fr. désintégrer)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • dezintegrá — vb. (sil. gra; mf. dez ), ind. prez. 1 sg. dezintegréz, 3 sg. şi pl. dezintegreázã …   Romanian orthography

  • dezagrega — DEZAGREGÁ, pers. 3 dezagrégă, vb. I. refl. (Despre corpuri) A se desface în părţile constitutive. ♦ (Despre nucleul atomic al unui element; impr.) A se dezintegra. ♦ fig. (Despre o comunitate) A şi pierde cu totul coeziunea. – După fr. désagréger …   Dicționar Român

  • dezintegrare — DEZINTEGRÁRE, dezintegrări, s.f. Acţiunea de a (se) dezintegra şi rezultatul ei. – v. dezintegra. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Dezintegrare ≠ integrare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  DEZINTEGRÁRE s. dezagregare.… …   Dicționar Român

  • dezintegrat — DEZINTEGRÁT, Ă, dezintegraţi, te, adj. (Despre nucleele atomice) Care a suferit o dezintegrare; (impr.) dezagregat. – v. dezintegra. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DEZINTEGRÁT adj. dezagregat. (Corp dezintegrat.) Trimis de… …   Dicționar Român

  • emanaţie — EMANÁŢIE, emanaţii, s.f. 1. Emitere, degajare (de gaze, de vapori, de mirosuri etc.); (concr.), ceea ce se degajează, ceea ce se emană. ♢ (geol.) Emanaţie vulcanică = a) emitere de produse gazoase legate de activitatea vulcanică; b) produs al… …   Dicționar Român

  • endotoxină — ENDOTOXÍNĂ, endotoxine, s.f. Substanţă toxică a cărei eliberare nu are loc decât o dată cu dezintegrarea (dezintegra) celulei în care se află. – Din fr. endotoxine. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  endotoxínă s. f. → toxină Trimis… …   Dicționar Român

  • integra — INTEGRÁ, integrez, vb. I 1. tranz. şi refl. A (se) include, a (se) îngloba, a (se) încorpora, a (se) armoniza într un tot. 2. tranz. (mat.) A calcula dintr o funcţie dată altă funcţie a cărei derivată este funcţia dată. ♦ A calcula soluţia unei… …   Dicționar Român

  • macera — MACERÁ, macerez, vb. I. tranz. A ţine un corp solid (plante, fructe, flori etc.) vreme îndelungată într un solvent pentru a i dizolva părţile solubile. ♦ refl. A elimina particulele solubile prin menţinerea îndelungată într un solvent. – Din fr.… …   Dicționar Român

  • radioactivitate — RADIOACTIVITÁTE s.f. 1. Proprietate a unor elemente cu atomii grei (radiu, uraniu etc.) de a emite, prin dezagregare spontană, unele radiaţii corpusculare (şi radiaţii electromagnetice). 2. Disciplină care studiază aceste proprietăţi şi elemente… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”