dezorientare

dezorientare
DEZORIENTÁRE, dezorientări, s.f. Faptul de a fi dezorientat, starea celui dezorientat; nesiguranţă, şovăială; descumpănire. [pr.: -ri-en-] – v. dezorienta.
Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX '98

DEZORIENTÁRE s. 1. derutare, descumpănire. (dezorientare cuiva.) 2. derută, descumpănire, încurcătură, nedumerire, perplexitate, zăpăceală, (livr.) bulversare, debusolare, deconcertare. (Stare de dezorientare.)
Trimis de siveco, 07.01.2007. Sursa: Sinonime

dezorientáre s. f. (sil. -ri-en-; mf. dez-), g.-d. art. dezorientării; pl. dezorientări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DEZORIENTÁRE s.f. Acţiunea de a dezorienta şi rezultatul ei; descumpănire, uluire, deconcertare. [pron. -ri-en-. / < dezorienta].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

DEZORIENTÁRE s. f. acţiunea de a dezorienta; descumpănire, uluire, deconcertare. ♢ pierdere a capacităţii individului de a-şi reprezenta situaţia în timp şi spaţiu, de a identifica propria persoană sau a celorlalţi. (< dezorienta)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • derută — DERÚTĂ, derute, s.f. Stare de zăpăceală, de dezorientare. – Din fr. déroute. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DERÚTĂ s. v. dezorientare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  derútă s. f., pl. derúte …   Dicționar Român

  • descumpănire — DESCUMPĂNÍRE, descumpăniri, s.f. Faptul de a descumpăni; dezorientare, dezechilibrare. – v. descumpăni. Trimis de IoanSoleriu, 11.07.2004. Sursa: DEX 98  DESCUMPĂNÍRE s. 1. v. dezorientare. 2. derută, dezorientare, încurcătură, nedumerire,… …   Dicționar Român

  • perplexitate — PERPLEXITÁTE s.f. Stare a celui perplex; surprindere, uimire amestecată cu nedumerire; uimire, dezorientare (a cuiva, în faţă unei situaţii neaşteptate, dificile, confuze). – Din fr. perplexité. Trimis de cornel, 12.03.2004. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • confuzionism — CONFUZIONÍSM, confuzionisme, s.n. (Rar) Tendinţă de a crea confuzie, dezorientare. [pr.: zi o] – Din fr. confusionnisme. Trimis de LauraGellner, 30.07.2004. Sursa: DEX 98  confuzionísm s. n. (sil. zi o ) Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • debusolare — DEBUSOLÁRE, debusolări, s.f. Acţiunea de a debusola şi rezultatul ei. – v. debusola. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DEBUSOLÁRE s. v. derută, descumpănire, dezorientare, încurcătură, nedumerire, perplexitate, zăpăceală. Trimis de… …   Dicționar Român

  • bulversare — BULVERSÁRE, bulversări, s.f. (Franţuzism) Acţiunea de a bulversa. – v. bulversa. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BULVERSÁRE s. v. derută, descumpănire, dezorientare, încurcătură, nedumerire, perplexitate, zăpăceală. Trimis de… …   Dicționar Român

  • debandadă — DEBANDÁDĂ s.f. Neorânduială, dezordine; dezorientare, zăpăceală. – Din fr. débandade. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Debandadă ≠ orânduială, ordine, rânduială, regulă, disciplină Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … …   Dicționar Român

  • deconcertare — DECONCERTÁRE s. v. derută, descumpănire, dezorientare, încurcătură, nedumerire, perplexitate, zăpăceală. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • derutare — DERUTÁRE, derutări, s.f. Acţiunea de a deruta şi rezultatul ei. – v. deruta. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DERUTÁRE s. v. dezorientare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  derutáre s. f., g. d. art. derutării; …   Dicționar Român

  • nedumerire — NEDUMERÍRE, nedumeriri, s.f. Starea celui nedumerit; mirare; încurcătură. – Ne + dumerire. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  NEDUMERÍRE s. 1. v. mirare. 2. v. nelămurire. 3. v. dezorientare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”