altar


altar
ALTÁR, altare, s.n. 1. Parte a bisericii, despărţită de naos prin catapeteasmă, în care se oficiează liturghia. ♦ Masă de cult pe care se oficiază liturghia, în biserica creştină. 2. Ridicătură din piatră, pământ sau lemn pe care, în antichitate, se aduceau jertfe zeilor. 3. (În expr.) Pe altarul patriei = (sacrificându-se, făcând totul) pentru patria sa. 4. (tehn.) Perete de material refractar situat în spatele unui focar pentru a dirija flacăra. – lat. altarium.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ALTÁR s. (bis.) 1. (la creştini) sanctuar, (rar) pristol, (înv. şi pop.) oltar, (înv.) jertfelnic, trebnic. 2. tabernacul.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

altár s. n., pl. altáre
Trimis de siveco, 05.11.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ALTÁR altare n. 1) Parte într-o biserică în care preotul oficiază liturghia. 2) Masă de cult pe care se oficiază liturghia în biserica creştină. 3) (în antichitate) Loc ridicat sau masă pe care se aduceau jertfe zeilor. /<lat. altarium
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

altár (altáre), s.n. – Parte a bisericii în care se oficiază liturghia. – var. altariu (înv.). Megl. altar, istr. altor. lat. altār sau altārium (Puşcariu 68; Candrea-Dens., 49; REW 381; DAR; Philippide, II, 631); cf. alb. ljter, it. altare, prov., sp., port. altar. Există în rom. şi dubletul oltar, din sl. olŭtarĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 227; cf. Gáldi, Dict., 148), cf. bg., sb., cr., slov., rus. oltar, ceh., mag. oltár. Forma oltar este înv.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

altar, altare s.n. restaurant; bar (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
Trimis de blaurb, 18.07.2007. Sursa: Neoficial

Dicționar Român. 2013.

Synonyms:

Look at other dictionaries:

  • ALTAR — (Heb. מִזְבֵּח, mizbe aḥ, derived from the root zbḥ (זבח), meaning to slaughter (as a sacrifice) ), originally the place where sacrificial slaughter was performed (e.g., the sacrifice of Isaac in Gen. 22). According to biblical law however,… …   Encyclopedia of Judaism

  • Altar — Saltar a navegación, búsqueda Este artículo trata sobre el espacio o estructura consagrados al culto religioso. Para otros usos de este término, véase Altar (desambiguación). Un altar (del latín altare, de altus «elevación») es un espacio o… …   Wikipedia Español

  • Altar — Al tar, n. [OE. alter, auter, autier, fr. L. altare, pl. altaria, altar, prob. fr. altus high: cf. OF. alter, autier, F. autel. Cf. {Altitude}.] 1. A raised structure (as a square or oblong erection of stone or wood) on which sacrifices are… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • altar — (Del lat. altāre). 1. m. Montículo, piedra o construcción elevada donde se celebran ritos religiosos como sacrificios, ofrendas, etc. 2. ara (ǁ piedra consagrada). 3. En el culto cristiano, especie de mesa consagrada donde el sacerdote celebra el …   Diccionario de la lengua española

  • Altar — (vom lateinischen alta ara), jede künstliche Erhöhung zur Darbringung von Opfern, in heidnischer Vorzeit aus Rasen und Erde, auch aus Holz aufgebaut, das dann mit dem Opfer durch das Feuer verzehrt wurde. I. Heidnische Altäre. Den oberirdischen… …   Lexikon der gesamten Technik

  • altar — sustantivo masculino 1. Uso/registro: elevado. Mesa sobre la que el sacerdote cristiano celebra la misa: el altar de la iglesia, poner flores sobre el altar. ). Sinónimo: ara ( 2. Zona delantera de las iglesias católicas donde están los altares:… …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • ALTAR — (homonymie) Cette page d’homonymie répertorie les différents sujets et articles partageant un même nom. Selon le contexte, « Altar » peut signifier : L Altar, un volcan éteint d Équateur ; Altar Interactive, une société de… …   Wikipédia en Français

  • Altar [2] — Altar (o. lat. alta ara), jede künstliche Erhöhung zur Darbringung von Opfern, im Altertum ursprünglich aus Rasen, Erde, Steinen oder Holz roh aufgebaut. Griechen und Römer machten aus den Altären Werke der Kunst (Fig. 1), sie bildeten sie aus… …   Meyers Großes Konversations-Lexikon

  • altar — altar, llevar (pasar por el) al altar expr. casarse. ❙ «Frecuentemente en las construcciones ir al altar, casarse, y llevar al altar a una persona, casarse con ella.» DH. ❙ ▄▀ «Han tenido que pasar por el altar porque ella andaba con bombo,… …   Diccionario del Argot "El Sohez"

  • altar — (n.) O.E. alter, altar, from L. altare (pl. altaria) high altar, altar for sacrifice to the great gods, perhaps originally meaning burnt offerings (Cf. L. adolere to worship, to offer sacrifice, to honor by burning sacrifices to ), but influenced …   Etymology dictionary