alteţă

ALTÉŢĂ, alteţe, s.f. (Adesea folosit ca formulă de adresare) Titlu dat principilor şi principeselor dintr-o casă domnitoare; persoană care poartă acest titlu. – Din it. altezza, fr. altesse.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



Altéţa sa (voastră) s. f. + adj., g.-d. art. Altéţei sale (voastre)

Trimis de siveco, 13.07.2007. Sursa: Dicţionar ortografic



altéţă s. f., art. altéţa, g.-d. art. altéţei, pl. altéţe

Trimis de siveco, 05.11.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



Altéţă (termen de adresare) s. f.

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



Altéţele lor (voastre) s. f. + pr.

Trimis de siveco, 13.07.2007. Sursa: Dicţionar ortografic



ALTÉŢ//Ă alteţăe f. Titlu dat principilor şi principeselor. [G.-D. alteţei] /<it. altezza, fr. altesse

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



ALTÉŢĂ s.f. Titlu dat principilor şi principeselor; înălţime. [pl. -ţe. / < it. altezza].

Trimis de LauraGellner, 27.02.2006. Sursa: DN



ALTÉŢĂ s. f. titlu dat principilor şi principeselor. (< it. altezza)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN