- dioramă
- DIORÁMĂ, diorame, s.f. Tablou de mari dimensiuni (alcătuit din mai multe planuri), care, sub efectul unui joc de lumini (şi privit din întuneric), dă spectatorului impresia realităţii. ♦ Reprezentare spaţială a unei porţiuni de peisaj, în care se expun, în muzee, animale împăiate, manechine etc., în scopul înfăţişării unui ecosistem. [pr.: di-o-. – var.: (înv.) diorám s.n.] – Din fr. diorama.Trimis de LauraGellner, 13.07.2004. Sursa: DEX '98diorámă s. f. (sil. di-o-), g.-d. art. diorámei; pl. diorámeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDIORÁM//Ă dioramăe f. 1) Tablou de mari dimensiuni alcătuit din mai multe planuri, reprezentând, de obicei, o scenă istorică sau un peisaj, care, datorită unei iluminări speciale, dă spectacolului impresia realităţii. 2) Reprezentare spaţială a unui colţ de natură în care se expun, în muzee, animale împăiate sau manechine. [Sil. di-o-] /<fr. dioramaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDIORÁMĂ s.f. 1. Reprezentare a unui peisaj într-un mediu natural, folosită în muzeele de ştiinţe naturale. 2. Tablou de mari dimensiuni sau ansamblu de pânze pictate, care, prin iluminări variate, dau impresia unui peisaj real. [var. dioram s.n. / < fr. diorama, cf. gr. dia – prin, orama – vedere].Trimis de LauraGellner, 15.05.2006. Sursa: DNDIORÁMĂ s. f. 1. tablou de mari dimensiuni plasat de jur împrejurul unei încăperi circulare, din centrul căreia spectatorul priveşte imaginile, care, prin iluminări variate, dau impresia unui peisaj real. 2. reprezentare a unui peisaj într-un mediu natural, în muzeele de ştiinţe naturale. (< fr. diorama)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.