- alto
- ÁLTO s.m. 1. Voce (de femeie sau de copil) cu timbru grav, situată ca registru între sopran şi tenor. 2. Instrument de suflat a cărui scară corespunde vocii de mai sus. 3. Violă1. – Din it., fr. alto.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ÁLTO s. v. violă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeálto s. m.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficÁLTO m. 1) Voce de femeie sau de copil cu timbru grav, situată, ca registru, între sopran şi tenor. 2) Instrument de suflat a cărui scară corespunde vocii menţionate. 3) Instrument muzical asemănător cu vioara, având dimensiuni mai mari şi sunete mai grave; violă. /<it., fr. altoTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXÁLTO s.m. (muz.) 1. Voce omenească cu timbru grav, pe un registru între sopran şi tenor. 2. Violă. ♦ Instrument de alamă analog saxhornului. [< it., fr. alto].Trimis de LauraGellner, 27.02.2006. Sursa: DN*alto1 (saxofon alto) adj. invar.Trimis de CristinaDianaN, 19.06.2007. Sursa: DOOM 2ÁLTO s. m. 1. voce omenească cu timbru grav, între sopran şi tenor. 2. instrument de suflat cu registre corespunzătoare acestei voci. 3. violă. (< it. alto)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.