- disculpa
- DISCULPÁ, discúlp, vb. I. tranz. şi refl. (livr.) A (se) dezvinovăţi. ♦ tranz. A recunoaşte că un acuzat nu este vinovat (şi a-l scoate din cauză). – Din fr. disculper.Trimis de LauraGellner, 16.06.2004. Sursa: DEX '98A se disculpa ≠ a se inculpaTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeDISCULPÁ vb. v. dezvinovăţi.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimedisculpá vb., ind. prez. 1 sg. discúlp, 3 sg. şi pl. discúlpă; conj. prez. 3 sg. şi pl. discúlpeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA DISCULPÁ discúlp tranz. 1) (persoane) A face să se disculpe; a dezvinovăţi; a dezvinui; a justifica. 2) (acuzati) A scoate din culpă; a recunoaşte ca fiind nevinovat; a dezvinovaţi; a dezvinui; a justifica. /<fr. disculperTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE DISCULPÁ mă discúlp intranz. A-şi demonstra nevinovăţia; a se dezvinovăţi; a se dezvinui; a se justifica. /<fr. disculperTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDISCULPÁ vb. I. tr., refl. A (se) dezvinovăţi, a se justifica. [P.i. discúlp, 3,6 -pă. / < fr. disculper].Trimis de LauraGellner, 15.05.2006. Sursa: DNDISCULPÁ vb. tr., refl. a (se) dezvinovăţi, a (se) justifica. (< fr. disculper)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.