distracţie

distracţie
DISTRÁCŢIE, distracţii, s.f. 1. Ceea ce distrează, ceea ce produce destindere sufletească; amuzament, petrecere; agrement. 2. Lipsă de atenţie, de concentrare. – Din fr. distraction, lat. distractio.
Trimis de LauraGellner, 16.06.2004. Sursa: DEX '98

DISTRÁCŢIE s. I. 1. agrement, amuzament, divertisment, plăcere, (înv.) zefchiu. (Parc de distracţieii.) 2. v. amuzament. 3. petrecere, plăcere. (Viaţă plină de distracţieii.) II. absenţă, neatenţie. (E de-o distracţie condamnabilă.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

distrácţie s. f. (sil. -ţi-e), art. distrácţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. distrácţiei; pl. distrácţii, art. distrácţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DISTRÁCŢI//E distracţiei f. 1) Lipsă de atenţie (obişnuită sau momentană); neatenţie. 2) Petrecere plăcută a timpului (de scurtă durată); divertisment; amuzament; agrement. [art. distracţia; G.-D. distracţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. distraction, lat. distractio
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DISTRÁCŢIE s.f. 1. Ceea ce amuză, distrează; petrecere, amuzament. 2. Neatenţie. [gen. -iei, var. distracţiune s.f. / cf. fr. distraction, lat. distractio].
Trimis de LauraGellner, 25.02.2005. Sursa: DN

DISTRÁCŢIE s. f. 1. ceea ce distrează; petrecere, amuzament. 2. neatenţie. (< fr. distraction, lat. distractio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • amuzament — AMUZAMÉNT, amuzamente, s.n. Distracţie, divertisment; înveselire, recreare. – Din fr. amusement. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  AMUZAMÉNT s. 1. v. distracţie. 2. distracţie, joacă, (înv.) zăbavă. (Dragostea nu este un… …   Dicționar Român

  • agrement — AGREMÉNT, agremente, s.n. 1. Plăcere, distracţie. 2. Aprobare dată sau cerută de guvernul unei ţări pentru numirea reprezentanţilor diplomatici. – Din fr. agrément. Trimis de ana zecheru, 09.09.2002. Sursa: DEX 98  AGREMÉNT s. 1. v. distracţie.… …   Dicționar Român

  • divertisment — DIVERTISMÉNT, divertismente, s.n. 1. Petrecere uşoară, agreabilă şi de scurtă durată; distracţie, amuzament. 2. Compoziţie muzicală instrumentală cu caracter distractiv. ♦ Suită pentru un instrument sau pentru orchestră, alcătuită dintr o serie… …   Dicționar Român

  • joc — JOC, jocuri, s.n. 1. Acţiunea de a se juca (1) şi rezultatul ei; activitate distractivă (mai ales la copii); joacă. ♢ Joc de societate = distracţie într un grup de persoane care constă din întrebări şi răspunsuri hazlii sau din dezlegarea unor… …   Dicționar Român

  • absenţă — absénţă s. f. 1. lipsa cuiva sau a ceva dintr un loc; inexistenţă. 2. pierdere bruscă şi de scurtă durată a cunoştinţei. 3. (fig.) neatenţie, distracţie. (< fr. absence, lat. absentia) Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDN  ABSÉNŢĂ, absenţe …   Dicționar Român

  • distractiv — DISTRACTÍV, Ă, distractivi, e, adj. Care distrează (1); plăcut, amuzant. – Din distracţie (după atracţie – atractiv). Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Distractiv ≠ plicticos, plictisitor Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • petrecere — PETRÉCERE, petreceri, s.f. Acţiunea de a (se) petrece şi rezultatul ei. 1. Ducere a vieţii sau ocuparea timpului într un anumit fel, într un anumit loc, o anumită perioadă; vieţuire, trăire. ♦ Mod de desfăşurare a vieţii, fel de viaţă, fel de a… …   Dicționar Român

  • zăbavă — ZĂBÁVĂ, (rar) zăbave, s.f. 1. Întârziere, încetineală, tărăgăneală, zăbovire. ♢ expr. (fam.) Un bob (de) zăbavă = un pic de răbdare; imediat, numaidecât, îndată. A şi face zăbavă = a şi pierde vremea, a întârzia. Fără (de) zăbavă = fără… …   Dicționar Român

  • atracţie — ATRÁCŢIE, atracţii, s.f. 1. Forţă (gravitaţională, electrică, magnetică etc.) care tinde să apropie corpurile între care se exercită. 2. Înclinare puternică pe care o fiinţă o simte pentru alta sau pentru ceva, imbold de a te apropia de cineva… …   Dicționar Român

  • delectare — DELECTÁRE, delectări, s.f. Faptul de a (se) delecta; desfătare, încântare; distracţie. – v. delecta. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DELECTÁRE s. 1. v. încântare. 2. v. desfătare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”