aluviu

aluviu: ALÚVIU s.n. (geol.) Holocen. – Din lat. alluvium.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ALÚVIU s. v. holocen.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

alúviu s. n. [-viu pron. -vĩu], art. alúviul

Trimis de siveco, 05.11.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ALÚVIU n. geol. Ultima epocă a perioadei cuaternare; holocen. /<lat. alluvium

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ALÚVIU s.n. Holocen. [pron. -viu. / < lat., fr. alluvium].

Trimis de LauraGellner, 27.02.2006. Sursa: DN

ALÚVIU s. n. holocen. (< lat., fr. alluvium)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

alúviu — s. n. [ viu pron. vìu], art. alúviul … Romanian orthography
holocen — HOLOCÉN s.n., HOLOCÉN, Ă, holoceni, e, adj. 1. s.n. Ultima epocă a perioadei cuaternare; aluviu. 2. adj. Care se referă la holocen (1). – Din fr. holocène. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HOLOCÉN s. (geol.) aluviu … Dicționar Român
hologen — HOLOGÉN n. Ultima perioadă a erei cvaternare, caracterizată prin desăvârşirea treptată a tipurilor umane şi prin apariţia culturii umane; aluviu. /<fr. hologene Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias