după

după
DÚPĂ prep. I. (Introduce un complement circumstanţial de loc) 1. Îndărătul..., în dosul..., înapoia... După casă se află livada. 2. Mai departe de..., dincolo de..., După grădina publică s-a oprit. 3. (exprimă un raport de succesiune) În urma..., pe urma... Se ridică val după val. ♢ loc. adv. Unul după altul= pe rând, în şir, succesiv. ♢ expr. (În formule de politeţe) După dumneavoastră! = (vin şi eu) în urma dumneavoastră! (pop.) A da (o fată) după cineva = A mărita (o fată) cu cineva. 4.(Cu nuanţă finală, după verbe de mişcare) În urma sau pe urma cuiva sau a ceva (spre a da de el, spre a-l ajunge, a-l prinde, a-l păzi, a-l îngriji etc.). Fuge după vânat.expr. A se lua (sau a se ţine etc.) după cineva (sau ceva) = a) a urmări pe cineva (sau ceva); b) a nu lăsa în pace pe cineva. 5. (impr.) De pe. Ia un obiect după masă. II (Introduce un complement circumstanţial de timp) În urma..., trecând de... Venea acasă după apusul soarelui.loc. adv. (Şi substantivat) După-amiază sau după-prânz, după masă = în partea zilei care începe în jurul orei 12. După-amiaza sau după-masa = (aproape) în fiecare zi în cursul după-amiezii. După aceea (sau aceasta, asta) = apoi, pe urmă. După toate... = pe lângă toate (neajunsurile) câte s-au întâmplat. ♦ La capătul..., la sfârşitul..., o dată cu împlinirea... S-a dus după o săptămână. ♦ Ca rezultat al... După multă muncă a reuşit.A nu avea (nici) după ce bea apă = a fi foarte sărac. ♦ (În loc. conj.) După ce, introduce o propoziţie circumstanţială de timp, arătând că acţiunea din propoziţia subordonată se petrece înaintea acţiunii din propoziţia regentă. III. (Introduce un complement circumstanţial de mod) 1. Potrivit cu..., în conformitate cu..., la fel cu... A plecat după propria lui dorinţa.loc. conj. După cum sau cât = aşa cum, precum. ♢ expr. După cum se întâmplă = ca de obicei. A se da după cineva = a căuta să fie la fel cu cineva; a se acomoda cu cineva. A se lua după capul cuiva (sau după capul său) = a urma sfatul cuiva (sau propriul său îndemn). Dacă ar fi după mine = dacă ar depinde de mine. A se lua după ceva (sau cineva) = a imita, a copia ceva (sau pe cineva). 2. Ţinând seama de..., având în vedere..., luând în consideraţie... Justeţea propunerii se judecă după rezultate.expr. După toate probabilităţile = probabil. 3. În raport cu..., pe măsura..., în proporţia în care... După faptă şi răsplată. 4. Având ca model sau ca exemplu... Face pictură după natură. IV. (Introduce un complement circumstanţial de scop) Pentru a găsi, a afla, a prinde, a obţine etc. Fuge după glorie. v. (Introduce un complement indirect) 1. Arată fiinţă sau lucrul pe care cineva le iubeşte, le doreşte cu pasiune) Tremura după bani. 2. (Arată motivul, cauza care produce acţiunea) A-i părea rău după ceva. VI. (Introduce un complement circumstanţial instrumental) Cu ajutorul..., prin. A preda o limbă după o anumită metodă.. VII. (Introduce un atribut) 1. (Arată originea, descendenţa) Din partea... Văr după mamă. 2. (După un substantiv verbal sau cu sens verbal, indică obiectul acţiunii) Adaptare după o nuvelă. VIII. (În loc. conj.) După ce (că)... = (leagă două propoziţii copulative, arătând adăugarea unui fapt la alt fapt) în afară de faptul că..., pe lângă că..., nu-i destul că... [var.: (înv. şi reg.) dúpre prep.] – lat. de post.
Trimis de viomih, 21.02.2009. Sursa: DEX '98

După ≠ înainte, până
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

DÚPĂ prep., adv. 1. prep. (local) dinapoia, dindărătul, înapoia, îndărătul. (după casă se află ...) 2. prep. (temporal) cu, de. (Zi după zi.) 3. prep. (temporal) peste. (S-a întors după un ceas.) 4. adv. (modal) conform, potrivit. (A lucrat după plan.) 5. prep. (cauzal) pentru. (Varsă lacrimi după copilul pierdut.) 6. prep. (instrumental) prin, printru. (Predă o limbă după o anumită metodă.) 7. prep. (indică o relaţie de rudenie) dinspre, (înv.) despre. (Văr după mamă.) 8. prep. apud. (Coresi, după apud Iorga.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

dúpă prep.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

dúpă-amiáză adv., abr. d. a.
Trimis de siveco, 10.10.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

după cât loc. conjcţ.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

după cé că loc. conjcţ.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

după cúm loc. conjcţ.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

dúpă-másă adv.
Trimis de siveco, 07.10.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

DUPĂ prep. 1) (exprimă un raport spaţial) În spatele; în urma; dincolo de. A dispărut după deal. 2) (exprimă un raport temporal de posterioritate) Pleacă după amiază.An după an în fiecare an. 3) (exprimă un raport modal) Conform cu; în conformitate cu; potrivit cu. A face după toate regulile. 4) (exprimă un raport final) A plecat după material de construcţie. 5) (exprimă un raport instrumental) L-a recunoscut după vorbă. 6) (exprimă un raport de provenienfă) Rudă după mamă. 7) (exprimă un raport completiv) Se duce în vânt după el. /<lat. de post
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

după prep.1. În urma (exprimă succesiunea în timp). – 2. În urmă, în spate (exprimă succesiunea în spaţiu). – 3. Pentru (exprimă obiectivul acţiunii). – 4. Prin (exprimă mijlocul sau instrumentul). – 5. După, conform (exprimă o identitate). – Mr. după, dupu, dipă, megl. dipu, istr. dupę. lat. de post (Diez, I, 326; Puşcariu 559; Densusianu, Hlr., I, 172; Candrea-Dens., 1425), cf. it. dopo. În limbajul curent se confundă uneori cu de pe, ceea ce a produs forma hibridă dupre "de" sau de peste, cu var. incorecte dupe şi după. cf. Moser, 424-25.
Trimis de blaurb, 19.08.2007. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • dupa — dupa …   Dictionnaire des rimes

  • Dupa — Nom de naissance Luc Dupanloup Naissance 12 février 1945 Montignies sur Sambre  Belgique Décès …   Wikipédia en Français

  • Dupa — portrait of Dupa Born Luc Dupanloup 12 February 1945(1945 02 12) Montignies sur Sambre, Belgium Died 8 Novemb …   Wikipedia

  • Dupa — Dupa, Pseudonym für Luc Dupanloup, (* 12. Februar 1945 in Montignies sur Sambre, Belgien; † 8. November 2000 in Ottignies, Belgien) war ein belgischer Comic Zeichner und Autor. Bekannt geworden ist er vor allem als Schöpfer der Geschichten um den …   Deutsch Wikipedia

  • dūpa — ×dūpa (dupa?) (sl.) sf. pasitikėjimas, viltis: Aš su visa dūpa pasiklioviau, pasitikėjau ant ano, kad gausiu šieną J …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • Dupa — Dupa, ein beliebter Räucherstoff in Ostindien, dessen Grundlage ein schwarzer, sich zu Gummi verdickender Saft ist, welcher aus dem harten, schwärzlichen u. wohlriechenden Holze der Galedupa copaifera ausfließt. Das königliche D. (D. regia)… …   Pierer's Universal-Lexikon

  • dupa — {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. ż Ia, CMc. dupapie, wulg. {{/stl 8}}{{stl 20}} {{/stl 20}}{{stl 12}}1. {{/stl 12}}{{stl 7}} tyłek, pośladki {{/stl 7}}{{stl 20}} {{/stl 20}}{{stl 12}}2. {{/stl 12}}{{stl 7}} człowiek niezaradny życiowo, fajtłapa, fujara… …   Langenscheidt Polski wyjaśnień

  • dupa — 1. wulg. Dać dupy a) «odbyć z kimś stosunek seksualny» b) «poddać się, przegrać»: Życie jest za długie, żeby nie dać w nim dupy i każdy w końcu wpada w jakąś pułapkę. M. Miller, Milion. 2. wulg. Do dupy «do niczego»: (...) zaczął się tłumaczyć,… …   Słownik frazeologiczny

  • dupa — s. víctima. ❙ «Dupa: Víctima de un hecho delictivo.» JGR. ❙ ▄▀ «La policía interrogó al dupa que se negó a describir a los trileros.» ❘ no se ha podido documentar fuera de diccionarios. ¿Del inglés dupe? …   Diccionario del Argot "El Sohez"

  • dupa — What you call someone you care about who has just done something increadibly stupid. You are such a dupa! You just ran that stop sign back there and a car was coming! …   Dictionary of american slang

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”