duraluminiu


duraluminiu
DURALUMÍNIU s.n. Aliaj al aluminiului cu cupru şi cu mici cantităţi de magneziu, mangan şi siliciu, uşor şi rezistent, folosit în special la construcţia avioanelor. – Dur1 + aluminiu (după fr. duralumin).
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

duralumíniu s. n. (sil. mf. dur-) [-niu pron. -niu], art. duralumíniul
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DURALUMÍNIU n. Aliaj uşor şi foarte rezistent, alcătuit din aluminiu, cupru şi alte metale, folosit mai ales în aeronautică. /dur + aluminiu.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DURALUMÍNIU s.n. Aliaj de aluminiu, cupru, magneziu, mangan şi siliciu, foarte rezistent şi uşor, folosit în aeronautică şi în construcţii mecanice. [pron. -niu, var. duralumin, duraluminium s.n. / < fr. duralumin].
Trimis de LauraGellner, 25.02.2005. Sursa: DN

DURALUMÍNIU s. n. aliaj de aluminiu, cupru, magneziu, mangan şi siliciu, foarte rezistent şi uşor; dural1. (< fr. duralumin)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • duralumíniu — s. n. (sil. mf. dur ) [ niu pron. nìu], art. duralumíniul …   Romanian orthography

  • aldural — ALDURÁL s.n. (tehn.) Bimetal format din plăci sau benzi de duraluminiu, rezistent la coroziune. [< al(uminiu) + dural(uminiu)]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • dural — DURÁL1 s. n. duraluminiu. (< germ. Dural) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN  DURÁL2, Ă adj. referitor la dura mater. (< fr. dural) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • duralumin — DURALUMÍN s.n. v. duraluminiu. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • duraluminium — DURALUMÍNIUM s.n. v. duraluminiu. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român