ejecţie


ejecţie
EJÉCŢIE, ejecţii, s.f. Evacuare cu mare viteză, printr-un ajutaj, a unui curent de fluid folosit pentru propulsie. – Din fr. éjection.
Trimis de LauraGellner, 10.06.2004. Sursa: DEX '98

ejécţie s. f. (sil. -ţi-e), art. ejécţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. ejécţiei; pl. ejécţii, art. ejécţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

EJÉCŢI//E ejecţiei f. Evacuare cu mare viteză a unui fluid dintr-un rezervor, folosit pentru propulsie. [G.-D. ejecţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. éjection
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

EJÉCŢIE s.f. Ejectare. [gen. -iei, var. ejecţiune s.f. / cf. fr. éjection, lat. eiectio].
Trimis de LauraGellner, 25.02.2005. Sursa: DN

EJÉCŢIE s. f. ejectare. (< fr. éjection, lat. eiectio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.