ambuşură


ambuşură
AMBUŞÚRĂ, ambuşuri, s.f. Parte a unui instrument muzical de suflat prin care se suflă aerul cu gura; muştiuc. – Din fr. embouchure.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

AMBUŞÚRĂ s. v. muştiuc.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ambuşúră s. f., g.- d. art. ambuşúrii; pl. ambuşúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

AMBUŞÚR//Ă ambuşurăi f. Parte a unui instrument de suflat, pe unde se suflă aerul cu gura. /<fr. embouchure
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

AMBUŞÚRĂ s.f. Parte a unui instrument muzical de suflat prin care se suflă cu gura; muştiuc. [< fr. embouchure].
Trimis de LauraGellner, 28.02.2006. Sursa: DN

AMBUŞÚRĂ s. f. muştiuc (1). (< fr. embouchure)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • muştiuc — MUŞTIÚC, muştiucuri, s.n. 1. Piesă detaşabilă (de ebonită, de os sau de metal) la instrumentele muzicale de suflat, prin care se suflă. 2. Capătul metalic cu care se termină un furtun şi care serveşte la concentrarea şi dirijarea jetului de… …   Dicționar Român

  • flajeolet — FLAJEOLÉT s.n. v. flajolet. Trimis de lil meaniegirl, 04.01.2004. Sursa: DEX 98  FLAJEOLÉT flajeolete n. 1) Instrument muzical de suflat constând dintr un tub lung şi subţire, prevăzut cu orificii (sau cu clape), având ambuşură laterală. 2)… …   Dicționar Român

  • lituus — LÍTUUS s.n. Baston încovoiat pe care îl purtau augurii. [pron. tu us. / < lat. lituus]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  LÍTUUS s. n. 1. baston încovoiat purtat de auguri. 2. instrument muzical conic, cu ambuşură, de origine… …   Dicționar Român

  • muştuc — muştúc ( curi), s.n. – 1. Ambuşură. – 2. (arg.) Gură. – var. muştiuc. germ. Mundstück (Tiktin; Candrea), cf. pol. musztuk, rus. mundštuk (Vasmer, II, 173). Trimis de blaurb, 15.05.2008. Sursa: DER …   Dicționar Român

  • pliscoi — PLISCÓI s. v. ambuşură, muştiuc. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român