elucubrant


elucubrant
ELUCUBRÁNT, -Ă, elucubranţi, -te, adj. (livr.) Aberant, absurd. – Din fr. élucubrant.
Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ELUCUBRÁNT adj. v. aberant, absurd, ilogic, nelogic, neraţional, stupid.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

elucubránt adj. m., pl. elucubránţi; f. sg. elucubrántă, pl. elucubránte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ELUCUBRÁNT, -Ă adj. aberant, absurd. (< fr. élucubrant)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • ran — aberrant abhorrant abjurant abracadabrant accaparant accourant accoutrant accélérant aciérant acquerrant acquérant acérant adhérant adjurant administrant admirant adorant affacturant affairant affleurant agglomérant ajourant alcoran altérant… …   Dictionnaire des rimes

  • rant — aberrant abhorrant abjurant abracadabrant accaparant accourant accoutrant accélérant aciérant acquerrant acquérant acérant adhérant adjurant administrant admirant adorant affacturant affairant affleurant agglomérant ajourant altérant amarrant… …   Dictionnaire des rimes

  • absurd — absúrd, ă I. adj. care contrazice gândirea logică, legile naturii, bunul simţ. II. s. n. 1. ceea ce este absurd; absurditate; nonsens. ♢ prin absurd = admiţând un raţionament fals. 2. (fil.) termen care desemnează ruptura totală dintre om şi… …   Dicționar Român