- enorie
- ENORÍE, enorii, s.f. Parohie. – Din ngr. enoría.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ENORÍE s. v. parohie.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeenoríe s.f., art. enoría, g.-d. art. enoríei; pl. enoríi, art. enoríileTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficENORÍ//E enoriei f. 1) Teritoriu în care îşi exercită atribuţiile un preot; parohie. 2) Totalitate a locuitorilor de pe un astfel de teritoriu. /<ngr. enoríaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXenoríe (enoríi), s.f. – Parohie. – Mr. enurie. ngr. ἐνορία. sec. XVIII (Gáldi 180). – Der. enoriaş, s.m. (persoană care ţine de o parohie); enorit, s.m. (înv., enoriaş), din ngr. ἐνορίτης.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.