erbacee

erbacee
ERBACÉE, erbacee, adj., s.f. (Plantă) care are tulpina subţire, fragedă, moale şi apoasă, de obicei verde. – Din fr. herbacé, lat. herbaceus.
Trimis de cata, 30.04.2002. Sursa: DEX '98

ERBACÉE adj. ierbos. (Plantă erbacee.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

erbacée adj. f., s. f., pl. erbacée
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ERBACÉE erbacee adj. (despre plante) Care are tulpina subţire, fragedă, moale (ca iarba) şi, de obicei, verde; ierbos. [Sil. er-ba-ce-e] /<fr. herbacé, lat. herbaceus
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ERBACÉE adj., s.f. (Plantă) cu tulpina fragedă, moale (ca iarba). [pron. -ce-e, pl.invar. / < fr. herbacé, cf. lat. herba – iarbă].
Trimis de LauraGellner, 21.03.2007. Sursa: DN

ERBACÉE adj., s. f. (plantă) cu tulpina subţine, nelignificată, cu aspect de iarbă. (< fr. herbacé, lat. herbaceus)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • erbacée — adj. f., s. f., pl. erbacée …   Romanian orthography

  • iarbă — IÁRBĂ, (2) ierburi, s.f. 1. Nume generic dat plantelor erbacee, anuale sau perene, cu părţile aeriene verzi, subţiri şi mlădioase, folosite pentru hrana animalelor. ♢ expr. Paşte, murgule, iarbă verde = va trebui să aştepţi mult până ţi se va… …   Dicționar Român

  • podalirius — COÁDĂ, cozi, s.f. 1. Apendice terminal al părţii posterioare a corpului animalelor vertebrate; smoc de păr sau de pene care acoperă acest apendice sau care creşte în prelungirea lui. ♢ expr. A da din coadă = (despre oameni; fam.) a se linguşi pe… …   Dicționar Român

  • ţâţă — ŢẤŢĂ, ţâţe, s.f. 1. (pop.) Sân, mamelă. ♢ loc. adj. De ţâţă = (despre copii) sugar. ♢ loc. adv. La ţâţă = la sân, la piept. ♢ expr. A da ţâţa = a da să sugă, a alăpta. A avea ţâţă = a avea lapte suficient pentru a şi alăpta copilul. 2. Gurguiul… …   Dicționar Român

  • impar — IMPÁR, Ă, impari, e, adj. (Despre numere întregi) Care nu este divizibil cu doi; care este fără soţ. – Din lat. impar cf. fr. i m p a i r. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LÍMBĂ, limbi, s.f. I. Organ musculos mobil care se află în gură …   Dicționar Român

  • floare — FLOÁRE, flori, s.f. I. 1. Parte a plantei care cuprinde organele de reproducere sexuată şi care are de obicei o corolă frumoasă şi variat colorată. ♢ (La sg. cu înţeles colectiv) Salcâmi plini de floare. ♢ loc. adj. În floare = (despre plante)… …   Dicționar Român

  • gălbenea — GĂLBENEÁ, gălbenele, s.f. 1. Plantă erbacee cu tulpina groasă, cu frunze lanceolate şi dinţate, cu flori galbene, care creşte în locuri umede (Rorippa amphibia). 2. (La pl.) Plantă erbacee cu tulpina păroasă în partea de jos, cu frunze palmate şi …   Dicționar Român

  • troglodytes — OCHÍ2, ochesc, vb. IV. 1. intranz. A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ţinta; a fixa linia de ochire a unei arme; a lua ţinta, a ţinti. ♦ tranz. A ţinti pe cineva sau ceva cu o armă; p. ext. a lovi ţinta cu un proiectil.… …   Dicționar Român

  • barbă — BÁRBĂ, bărbi, s.f. 1. Păr care creşte la bărbaţi pe bărbie şi pe obraji. ♢ loc. adv. În barbă = pe ascuns, numai pentru sine. ♢ expr. (fam.) A se trage de barbă (cu cineva) = a fi foarte intim cu cineva, a se bate pe burtă (cu cineva). (arg.) A… …   Dicționar Român

  • cimbru — CÍMBRU s.m. Plantă erbacee cu flori liliachii sau albe punctate cu roşu, cu frunze înguste şi ascuţite, aromate, folosite drept condiment (Satureja hortensis). – cf. gr. t h y m b r a. Trimis de viorelgrosu, 12.07.2006. Sursa: DEX 98  CÍMBRU s.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”