etaj

etaj
ETÁJ, etaje, s.n. 1. Fiecare dintre părţile unei clădiri de deasupra parterului, cuprinzând încăperile situate pe acelaşi plan orizontal; cat, nivel. 2. Parte dintr-o maşină de forţă în care se produce o variaţie a vitezei sau a presiunii fluidului. 3. Parte a unui amplificator electric în care se produce una dintre amplificări. 4. Complex de straturi bine individualizate petrografic şi faunistic, corespunzând celei mai mici diviziuni a timpului geologic. 5. (bot.; în sintagma) Etaj de vegetaţie = zonă de vegetaţie cu anumite condiţii proprii, determinate de modificările regimului termic şi hidric pe verticală. – Din fr. étage.
Trimis de viomih, 17.09.2007. Sursa: DEX '98

ETÁJ s. cat, nivel, (rar) rând, (prin Bucov.) pliont, (înv.) plan, pod, streaşină. (Casa are trei etaj.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

etáj s. n., pl. etáje
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ETÁJ etaje n. 1) Fiecare dintre părţile unei clădiri situate între planşeuri deasupra parterului; cat. 2 ) Fiecare dintre porţiunile unor obiecte, unor lucruri, dispuse una peste alta. 3) Fiecare dintre straturile de pământ care corespund în timp unei vârste geologice. 4) Diviziune principală a zăcământului unei mine stabilit în vederea exploatării. /<fr. étage
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ETÁJ s.n. 1. Fiecare dintre părţile unei clădiri care se găsesc între planşeurile de deasupra parterului; cat. 2. Nume dat unor lucruri, unor obiecte dispuse unul peste altul. ♦ (spec.) a) Fiecare dintre etapele rezultate din împărţirea variaţiei de viteză sau de presiune a fluidului într-o maşină termică; b) partea unei maşini termice în care se produce această variaţie; c) partea unui amplificator electric unde are loc una dintre amplificările pe care acesta le realizează; d) (poligr.) subdiviziunea orizontală a capului unei tabele. 3. Succesiune de terenuri care corespunde în timp unei vârste geologice. 4. Etaj de vegetaţie = element structural al unui arboret constând din totalitatea arborilor ale căror coroane se situează la o anumită înălţime, formând un strat distinct. [< fr. étage].
Trimis de LauraGellner, 01.03.2007. Sursa: DN

ETÁJ s. n. 1. fiecare dintre părţile unei clădiri care se găsesc între planşeurile de deasupra parterului; cat. 2. nume dat unor lucruri, unor obiecte dispuse unul peste altul. ♢ (spec.) a) fiecare dintre etapele rezultate din împărţirea variaţiei de viteză sau de presiune a fluidului într-o maşină termică; b) partea unei maşini termice în care se produce această variaţie; c) partea unui amplificator electric unde are loc una dintre amplificările pe care acesta le realizează; d) (poligr.) subdiviziunea orizontală a capului unei tabele. 3. succesiune de terenuri corespunzând în timp unei vârste geologice. 4. etaj de vegetaţie = strat de vegetaţie într-o biocenoză, determinat de modificarea regimului termic şi hidric în funcţie de altitudine. (< fr. étage)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • etaj — एतज् …   Indonesian dictionary

  • etaj-ja — एतज्ज …   Indonesian dictionary

  • mezanin — MEZANÍN, mezanine, s.n. Etaj mai scund situat între parter şi primul etaj. – Din fr. mezzanine, it. mezzanino, germ. Mezzanin. Trimis de LauraGellner, 26.02.2009. Sursa: DEX 98  MEZANÍN s. (constr.) antresol. (Casă cu parter şi mezanin.) Trimis… …   Dicționar Român

  • aalenian — AALENIÁN, Ă, aalenieni, e, s.n., adj. 1. s.n. Primul etaj al jurasicului mediu sau ultimul etaj al jurasicului inferior. 2. adj. Care aparţine aalenianului (1), privitor la aalenian. [pr.: a a le ni an] – Din fr. aalénien. Trimis de cata,… …   Dicționar Român

  • acvitanian — ACVITANIÁN, Ă, acvitanieni, e, subst., adj. (geol.) 1. subst. Ultimul etaj al oligocenului, considerat şi primul etaj al miocenului. 2. adj. Care se referă la vârsta şi la formaţiile acvitanianului (1), care aparţine acvitanianului. [pr.: ni an]… …   Dicționar Român

  • cenomanian — CENOMANIÁN, Ă, cenomaniani, e, s.n., adj. 1. s.n. Al doilea etaj al cretacicului mediu, considerat şi primul etaj al cretacicului superior, caracterizat prin amoniţi, lamelibranhiate, echinide (echinidă) etc. 2. adj. Care aparţine cenomanianului… …   Dicționar Român

  • monţian — MONŢIÁN, Ă, monţieni, e, s.n., adj. 1. s.n. Primul etaj al eocenului inferior, caracterizat prin faună de gasteropode, lamelibranhiate şi foraminifere. 2. adj. Care aparţine monţianului (1), privitor la monţian; din monţian. [pr.: ţi an] – Din fr …   Dicționar Român

  • nivel — NIVÉL, (1, 3) niveluri, (2) nivele, s.n. 1. Înălţimea la care se găseşte un punct, o linie sau o suprafaţă a unui loc, a unui obiect etc. în raport cu un plan orizontal dat. ♢ Nivelul mării = punct situat la înălţimea mijlocie a mărilor şi a… …   Dicționar Român

  • ponţian — PONŢIÁN, Ă, ponţieni, e, s.n., adj. (geol.) 1. s.n. Al doilea etaj al pliocenului (reprezentat în ţara noastră prin marne argiloase cenuşii, care constituie un acoperiş protector pentru zăcămintele de petrol). ♢ (Adjectival) Etaj ponţian. ♦… …   Dicționar Român

  • rhetian — RHETIÁN s.n. (geol.) Ultimul etaj al triasicului, considerat şi primul etaj al jurasicului. // adj. Care aparţine acestui etaj. [pron. ti an. / < fr. rhétien]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  RHETIÁN, Ă adj., s. n. (din)… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”