etaja

ETAJÁ, etajez, vb. I. tranz. şi refl. A (se) aşeza în rânduri suprapuse, în etaje. – Din fr. étager.

Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX '98



etajá vb., ind. prez. 1 sg. etajéz, 3 sg. şi pl. etajeáză, 1 pl. etajăm; conj. prez. 3 sg. şi pl. etajéze; ger. etajând

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A ETAJ//Á etajaéz tranz. A face să se etajeze; a suprapune. /<fr. étager

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



A SE ETAJ//Á pers. 3 seetajaéază A se dispune în etaje; a se aşeza în rânduri suprapuse; a se suprapune. /<fr. étager

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



ETAJÁ vb. I. tr., refl. A (se) aşeza în etaje, în rânduri suprapuse. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jând. / < fr. étager].

Trimis de LauraGellner, 11.06.2006. Sursa: DN



ETAJÁ vb. tr., refl. a (se) aşeza în etaje, în rânduri suprapuse. (< fr. étager)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN