evoluţie

evoluţie
EVOLÚŢIE, evoluţii, s.f. 1. Dezvoltare. 2. Desfăşurare, curs. 3. Deplasare prin mişcări largi (circulare). – Din fr. évolution, lat. evolutio, -onis.
Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX '98

Evoluţie ≠ involuţie, regres
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

EVOLÚŢIE s. 1. devenire, dezvoltare, modificare, prefacere, schimbare, transformare. (Procesul evoluţie.) 2. v. progres. 3. curs, desfăşurare, dezvoltare, mers, (Munt.) şiretenie. (evoluţie evenimentelor.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

evolúţie s. f. (sil. -ţi-e), art. evolúţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. evolúţiei; pl. evolúţii, art. evolúţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

EVOLÚŢI//E evoluţiei f. 1) la sing. Modificare treptată a calităţii spre un nivel superior; dezvoltare. evoluţiea speciilor. 2) Curs al unei acţiuni, al unui proces; desfăşurare. ♢ În evoluţie în curs de dezvoltare. 3) (despre avioane, nave) Mişcare largă (mai ales circulară) în jurul unui punct fix. 4) (despre trupe militare) Schimbare de poziţie; regrupare tactică şi strategică; manevră. 5) (despre sportivi, artişti) Prezentare în faţa publicului. [G.-D. evoluţiei] /<fr. évolution, lat. evolutio, evoluţieonis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

EVOLÚŢIE s.f. 1. Evoluare, dezvoltare, schimbare, transformare. 2. (spec.) Proces cu caracter istoric constând mai ales într-o formă a dezvoltării, care presupune acumulări cantitative treptate, obiective şi subiective, în viaţa socială şi care pot duce la schimbări radicale, calitative, la revoluţie. 3. Desfăşurare, curs. 4. Mişcare largă (mai ales circulară); mişcare de ansamblu executată de o trupă, de o navă, de un avion etc. [var. evoluţiune s.f. / cf. fr. évolution, it. evoluzione, lat. evolutio].
Trimis de LauraGellner, 19.03.2005. Sursa: DN

EVOLÚŢIE s. f. 1. formă de dezvoltare care presupune acumulări cantitative treptate, obiective şi subiective, în viaţa socială şi care pot duce la schimbări radicale, calitative, la revoluţie. ♦ teoria evoluţie i emergente = teorie idealistă şi metafizică cu privire la procesul dezvoltării, potrivit căreia apariţia noilor calităţi este absolut spontană şi imprevizibilă. 2. dezvoltare în timp a unui fenomen sau proces, a unui eveniment, a unei fiinţe etc. 3. desfăşurare, curs. 4. mişcare largă (circulară); mişcare de ansamblu executată de o trupă, de o navă, un avion etc. (< fr. évolution, lat. evolutio)
Trimis de raduborza, 16.04.2009. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • evolúţie — s. f. (sil. ţi e), art. evolúţia (sil. ţi a), g. d. art. evolúţiei; pl. evolúţii, art. evolúţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • cronic — CRÓNIC, Ă, cronici, ce, adj. (Despre boli) Care are o evoluţie lentă, care are un caracter de durată. ♦ fig. Care se prelungeşte multă vreme şi nu mai poate fi uşor înlăturat. – Din fr. chronique, lat. chronicus. Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004 …   Dicționar Român

  • diacronie — DIACRONÍE s.f. Evoluţie, desfăşurare istorică a unui fenomen; metodă care studiază evoluţia în timp a unui fenomen. [pr.: di a ] – Din fr. diachronie. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  diacroníe s. f. (sil. di a cro ), art.… …   Dicționar Român

  • evoluţionism — EVOLUŢIONÍSM s.n. 1. Concepţie filozofică potrivit căreia Universul, Pământul, fiinţele vii, societatea etc. trec printr un proces istoric de evoluţie (dezvoltare) şi sunt privite din punctul de vedere al acestei dezvoltări. 2. (În sens restrâns) …   Dicționar Român

  • luping — LÚPING, lupinguri, s.n. Evoluţie acrobatică complexă a unui avion, constând în executarea unei bucle în plan vertical sau oblic. – Din engl., fr. looping. Trimis de ana zecheru, 17.05.2004. Sursa: DEX 98  lúping s. n., pl. lúpinguri Trimis de… …   Dicționar Român

  • proces — PROCÉS, procese, s.n. 1. Acţiune în justiţie făcută pentru soluţionarea unui diferend între două părţi care sunt în litigiu sau pentru constatarea şi sancţionarea călcării legilor statului; acţiune judecătorească; totalitatea actelor,… …   Dicționar Român

  • cabraj — CABRÁJ, cabraje, s.n. 1. Cabrare. 2. Evoluţie pe care o execută un avion când îşi măreşte brusc panta de urcare. – Din fr. cabrage. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CABRÁJ s. v. cabrare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • devenire — DEVENÍRE, deveniri, s.f. Acţiunea de a deveni. ♢ loc. adv. În devenire = în curs de transformare, de evoluţie. – v. deveni. Trimis de IoanSoleriu, 16.07.2004. Sursa: DEX 98  DEVENÍRE s. v. evoluţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime… …   Dicționar Român

  • florid — FLORÍD, Ă, florizi, de, adj. (Despre boli) Care este în plină evoluţie. – Din lat. floridus. Trimis de LauraGellner, 14.05.2004. Sursa: DEX 98  floríd adj. m., pl. florízi; f. sg. florídă, pl …   Dicționar Român

  • selecţie — SELÉCŢIE, selecţii, s.f. 1. Alegere efectuată după un anumit criteriu şi cu un scop; selecţionare. 2. Proces de supravieţuire a indivizilor dotaţi cu cele mai apte însuşiri în lupta pentru existenţă. ♢ Selecţie naturală = fenomen natural constând …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”