exasperare

exasperare
EXASPERÁRE, exasperări, s.f. Acţiunea de a exaspera şi rezultatul ei. ♢ loc. adv. Până la exasperare = până la ultima limită. [pr.: eg-zas-] – v. exaspera.
Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

EXASPERÁRE s. desperare. (Stare de exasperare.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

exasperáre s. f. [x pron. gz], g.-d. art. exasperării; pl. exasperări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

EXASPERÁRE s.f. Acţiunea de a exaspera şi rezultatul ei; desperare. [< exaspera].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • exaspérer — [ ɛgzaspere ] v. tr. <conjug. : 6> • 1308 , repris 2e moitié XVIIIe; lat. exasperare « rendre rude, raboteux », de asper « âpre » 1 ♦ vieilli ou littér. Rendre plus intense, plus pénible (un mal physique ou moral). ⇒ aggraver, exacerber. Je …   Encyclopédie Universelle

  • exaspera — EXASPERÁ, exasperez, vb. I. tranz. A irita, a enerva peste măsură; a scoate din sărite, a agasa. [pr.: eg zas ] – Din fr. exaspérer, lat. exasperare. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98  EXASPERÁ vb. a despera, (înv.) a apelpisi. (Copilul …   Dicționar Român

  • exasperar — (Del lat. exasperare.) ► verbo transitivo/ pronominal Hacer que una persona se enfade muchísimo, que pierda la paciencia: ■ se exaspera con sus actuaciones; la lentitud de tus respuestas me exaspera. SINÓNIMO enfurecer irritar * * * exasperar… …   Enciclopedia Universal

  • exasperar — Se conjuga como: amar Infinitivo: Gerundio: Participio: exasperar exasperando exasperado     Indicativo   presente imperfecto pretérito futuro condicional yo tú él, ella, Ud. nosotros vosotros ellos, ellas, Uds. exaspero exasperas exaspera… …   Wordreference Spanish Conjugations Dictionary

  • exasperate — I. transitive verb ( ated; ating) Etymology: Latin exasperatus, past participle of exasperare, from ex + asper rough more at asperity Date: 1534 1. a. to excite the anger of ; enrage b. to cause irritation or annoyance to …   New Collegiate Dictionary

  • exasperate — exasperatedly, adv. exasperater, n. exasperatingly, adv. v. /ig zas peuh rayt /; adj. /ig zas peuhr it/, v., exasperated, exasperating, adj. v.t. 1. to irritate or provoke to a high degree; annoy extremely: He was exasperated by the senseless… …   Universalium

  • exaspération — [ ɛgzasperasjɔ̃ ] n. f. • 1588, repris fin XVIIIe; lat. exasperatio 1 ♦ Vieilli Extrême aggravation (d un mal). ⇒ aggravation. Exaspération d un mal, d une douleur. ⇒ exacerbation. ♢ Fig. et littér. Exaspération d un désir, d un besoin, d un… …   Encyclopédie Universelle

  • exaspération — (è gza spé ra sion ; en vers, de six syllabes) s. f. 1°   État d un esprit exaspéré. Il est dans une grande exaspération.    Par extension, état d agitation, d irritation des esprits. L exaspération était à son comble. 2°   Terme de médecine.… …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • exaspérer — (è gza spé ré ; pé prend un accent grave quand la syllabe qui suit est muette : j exaspère ; excepté au futur et au conditionnel : j exaspérerai) v. a. 1°   Irriter à l excès. Ce nouvel outrage l a fort exaspéré. 2°   Rendre plus âpre, plus… …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • PHONASCI — dicti sunt Moderatores vocis et Magistri, qui eam intorquere, mittere, lenire, exasperare docebant et supplantare; memorati Suetonio in Nerone, c. 25. Neque quicquam serio iocôque egit, nisi adstante Phonascô, qui moneret, parceret arteriis et… …   Hofmann J. Lexicon universale

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”