amintire


amintire
AMINTÍRE, amintiri, s.f. I. Faptul de A(-şi) aminti. ♢ loc. adv. În amintirea cuiva (sau a ceva) = ca semn că cineva (sau ceva) n-a fost dat uitării. II. 1. Imagine păstrată în memorie, lucru amintit. 2. Obiect (dăruit) care aminteşte de cineva sau de ceva; suvenir. 3. (La pl.) Gen literar, asemănator cu memoriile, în care scriitorul descrie fapte din propria viaţă. v. aminti.
Trimis de cata, 17.01.2004. Sursa: DEX '98

AMINTÍRE s. 1. v. semnalare. 2. v. pomenire. 3. aducere-aminte, (astăzi rar) suvenir, (grecism înv.) promit. (Dulci amintire.) 4. memorie, minte. (I-au rămas în amintire toate aceste lucruri.) 5. memorie, (înv.) pamente. (În amintire lui s-a ridicat un monument.) 6. semn. (Îi cere o amintire spre a nu-l uita.)
Trimis de siveco, 27.03.2008. Sursa: Sinonime

amintíre s. f., g.-d. art. amintírii; pl. amintíri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

AMINTÍR//E amintirei f. 1) v. A AMINTI. 2) Imagine păstrată în memorie. În amintireea cuiva. A lăsa o amintire. 3) Obiect (dăruit sau procurat) care aminteşte de cineva sau de ceva; suvenir. 4) la pl. Scriere în care sunt cuprinse memorii. [G.-D. amintirii] /v. a aminti
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • amintíre — s. f., g. d. art. amintírii; pl. amintíri …   Romanian orthography

  • memorie — MEMÓRIE, memorii, s.f. 1. Proces psihic care constă în întipărirea, recunoaşterea şi reproducerea senzaţiilor, sentimentelor, mişcărilor, cunoştinţelor etc. din trecut. ♦ Minte (considerată ca sediu al procesului de memorare). ♢ loc. adv. Din… …   Dicționar Român

  • suvenir — SUVENÍR, suvenire s.n. Amintire. ♦ (concr.) Obiect, dar, semn care reprezintă sau evocă o amintire. [pl. şi suveniruri. – var.: suveníre s.f.] – Din fr. souvenir. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SUVENÍR s. v. aducere aminte,… …   Dicționar Român

  • relicvă — RELÍCVĂ, relicve, s.f. 1. Obiect rămas din trecut şi păstrat ca o amintire scumpă sau valoroasă; vestigiu. 2. (La pl.) Moaşte. – Din fr. relique, lat. reliquiae. Trimis de LauraGellner, 07.07.2004. Sursa: DEX 98  RELÍCVĂ s. 1. rămăşiţă, urmă,… …   Dicționar Român

  • pomană — POMÁNĂ, pomeni, s.f. 1. Dar, danie, ofrandă făcute cuiva şi servind, potrivit credinţei creştine, la iertarea păcatelor, la mântuirea sufletului; milostenie, binefacere. ♢ loc. adj. şi adv. De pomană = a) (în mod) gratuit sau la un preţ foarte… …   Dicționar Român

  • reminiscenţă — REMINISCÉNŢĂ, reminiscenţe, s.f. Amintire vagă a unor fapte aproape dispărute din memorie. ♦ Rămăşiţă, rest, urmă (abia perceptibilă). – Din fr. réminiscence, lat. reminiscentia. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  reminiscénţă s …   Dicționar Român

  • evocare — EVOCÁRE, evocări, s.f. Faptul de a evoca; amintire, aducere aminte, evocaţie. ♦ (concr.) Compoziţie literară în care se evocă ceva. – v. evoca. Trimis de ionel bufu, 29.11.2007. Sursa: DEX 98  evocáre s. f., g. d. art. evocării; pl. evocări… …   Dicționar Român

  • impresie — IMPRÉSIE, impresii, s.f. Efect lăsat în conştiinţa omului de lucruri sau de întâmplări din jurul lui cu care vine în contact; (la pl.) gânduri, imagini întipărite în amintire. ♢ expr. A da (sau a face, a lăsa) impresia că... = a) a determina pe… …   Dicționar Român

  • pomenire — POMENÍRE, pomeniri, s.f. Acţiunea de a (se) pomeni. ♦ Ceremonie religioasă în cadrul căreia se comemorează amintirea unei persoane decedate sau a unui eveniment din trecut. ♦ Slujbă sau rugăciune pentru morţi. ♢ Veşnica pomenire = cântare… …   Dicționar Român

  • rememorativ — REMEMORATÍV, Ă, rememorativi, e, adj. De amintire; comemorativ. – Din fr. remémoratif. Trimis de IoanSoleriu, 07.07.2004. Sursa: DEX 98  rememoratív adj. m., pl. rememoratívi; f. sg. rememoratívă, pl …   Dicționar Român