abandona

abandoná vb. I. tr. a părăsi, a renunţa definitiv la ceva. ♦ a neglija, a lăsa în voia... II. refl. a se lăsa pradă unui sentiment, unei emoţii. III. intr. a se retrage dintr-o competiţie. (< fr. abandonner)

Trimis de tavi, 17.05.2007. Sursa: MDN



ABANDONÁ, abandonez, vb. I. 1. tranz. A părăsi pe cineva (lăsându-l fără sprijin sau ajutor); a renunţa la ceva. 2. tranz. şi intranz. A renunţa la continuarea participării la o întrecere sportivă. – Din fr. abandonner.

Trimis de ana_zecheru, 09.07.2002. Sursa: DEX '98



A abandona ≠ a adopta, a relua, a reveni

Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime



ABANDONÁ vb. 1. a lăsa, a părăsi, (franţuzism rar) a placa, (înv. şi pop.) a oropsi, a pustii, (înv. şi reg.) a năpusti. (Şi-a abandona copiii.) 2. a renunţa. (A abandona o dispută.) 3. v. ceda.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



abandoná vb., ind. prez. 1 sg. abandonéz, 3 sg. şi pl. abandoneáză

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A ABANDON//Á abandonaéz tranz. 1) (părinţi, copii etc.) A lăsa la voia întâmplării; a părăsi, lăsând fără nici un sprijin. abandona familia. 2) (locuri sau persoane) A lăsa, plecând în altă parte; a părăsi. 3) (probe sportive) A lăsa renunţând la participarea în continuare. /<fr. abandonner

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



ABANDONÁ vb. I. tr. A părăsi, a renunţa definitiv la ceva. ♦ A neglija, a lăsa în voia, în puterea... ♦ refl. A se lăsa pradă (bucuriei etc.) ♦ intr. A se retrage, a părăsi (o competiţie sportivă, o întrecere etc.). [< fr. abandonner].

Trimis de LauraGellner, 29.11.2005. Sursa: DN