falcă

falcă
FÁLCĂ, fălci, s.f. 1. Fiecare dintre cele două oase ale feţei în care sunt fixaţi dinţii; (la oameni) maxilar; (la animale) mandibulă. ♢ expr. Cu o falcă în cer şi (cu) alta (sau una) în pământ = a) (în basme) cu gură enormă, larg deschisă pentru a înghiţi tot ce-i iese în cale; b) foarte furios, gata să se certe cu violenţă. ♦ Partea inferioară a obrazului. ♦ (La insecte) Maxilă. 2. (tehn.) Element al unui dispozitiv sau al unei maşini, care serveşte la prinderea unui obiect, a unui material etc., la sfărâmarea ori deformarea unui material etc. – Refăcut din fălci (pl. înv. al lui falce < lat. falx, -cis).
Trimis de cornel, 05.05.2004. Sursa: DEX '98

FÁLCĂ s. (anat.) 1. v. maxilar. 2. v. mandibulă. 3. v. maxilă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

fálcă s. f., g.-d. art. fălcii; pl. fălci
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

FÁLC//Ă fălci f. 1) Fiecare dintre cele două oase ale feţei în care sunt fixaţi dinţii; maxilar. falcăa de sus. falcăa de jos.Cu o falcă în cer şi (cu) alta în pământ a) cu gura larg deschisă; b) cuprins de mânie; foarte furios. 2) Fiecare dintre cele două părţi inferioare ale obrajilor. 3) Element al unui dispozitiv sau al unei maşini cu ajutorul căruia se prinde sau se strânge un obiect. [G.-D. fălcii] /<lat. falx, falcăcis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

fálcă (fắlci), s.f.1. Mandibulă. – 2. Obraz, faţă. – 3. Menghină. – 4. Braţ al loitrei căruţei. – 5. Talpă la sanie. – Mr., megl. falcă. lat. falx, falcem "seceră". Rezultatul normal, falce (cf. it. falce, prov. faus, fr. faux, cat. falx, fals, sp. falce, hoz, port. fouce) s-a păstrat numai cu sensul lat. med. falcata (Mold., suprafaţă egală cu 14323 m2); este însă evident că trebuie să fi circulat şi în trecut, cu sensul de "seceră". Schimbarea semantică de la "seceră" la "falcă" se explică prin forma caracteristică a mandibulei (cf. sard. cavanu "mandibulă", cavana "seceră"); dar această schimbare apare numai în rom. şi în alb. fëljkinë*falcinea. Diferenţierea fonetică între falce şi falcă se explică în general plecîndu-se de la un lat. *falca pentru ultima formă (Puşcariu 575; Candrea-Dens., 542; Densusianu, GS, II, 315; REW 3175; DAR), cf. şi rezultatul prov. falco "bucă"; este însă posibil şi să fie vorba de un sing. reconstituit pe baza pl. fălcifalce. Der. lui falce din mag. falka "bucată" (Dumke, Jb., XIX, 76) nu este posibilă, cf. Drăganu, Dacor., VII, 214. Der. fălcar, s.m. (la ham, căpeţea); fălcăriţă, s.f. (tetanos), numit datorită contragerii musculare care îl împiedică pe bolnav să închidă gura; fălcată, s.f. (plantă, Dorycnium herbaceum); fălcău, s.m. (lăudăros), încrucişare a lui falcă cu fulău*fălău; fălcea, s.f. (talpă de sanie; stinghii de lemn ce leagă scîndurele care formează fundul carului; la războiul de ţesut, cele două braţe ale vatalelor; la car, piesă a piscului; la meliţă, cele două scîndurele în care intră meliţa; braţ lateral la afetul tunului); fălcer, s.m. (Mold., cositor care lucrează în acord), de la falce; fălcos, adj. (cu fălci mari; mîncău); fălcuţă, s.f. (stinghie de pe fundul carului). – Din rom. provin rut. falĭča "măsură de suprafaţă" şi falĭčarĭ "muncitor" (Miklosich, Wander., 20; Candrea, Elemente, 404).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • falca — s. f. 1. Toro ou peça de madeira falquejada. 2.  [Marinha] Qualquer parte da obra morta do costado que se tira do seu lugar para deixar passar a carga. 3.  [Artilharia] Cada um dos dois tabuões do reparo mantidos paralelamente pelas taleiras. 4.  …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • falca — (Del ár. hisp. fálqa, y este del ár. clás. filqah, astilla). 1. f. Defecto de una tabla o madero que les impide ser perfectamente lisos o rectos. 2. Objeto empleado como cuña. 3. Mar. Tabla delgada que se coloca de canto, y de popa a proa, sobre… …   Diccionario de la lengua española

  • falca — (Del ár. hispánico falqa, cuña de madera.) ► sustantivo femenino 1 Cuña o pieza que se pone como suplemento debajo de la pata de un mueble que cojea, o debajo de otras cosas. 2 CARPINTERÍA Defecto de una tabla o un madero que les impide ser… …   Enciclopedia Universal

  • falca — fàl·ca s.f. TS mar. tavoletta di legno che nelle piccole imbarcazioni copre i bordi laterali per impedire che l acqua entri di sottovento {{line}} {{/line}} DATA: 1561. ETIMO: dallo sp. falca, 1607, dall ar. di Spagna falqa …   Dizionario italiano

  • falca — fal|ca Mot Pla Nom femení …   Diccionari Català-Català

  • falca — pl.f. falche …   Dizionario dei sinonimi e contrari

  • Falca, Alessandro — detto Longhi, Alessandro …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • Falca, Pietro — vero nome di Longhi, Pietro …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • Quinta da Falca — (Falca,Португалия) Категория отеля: Адрес: Praia da Falca, 2445 072 Falca, Португал …   Каталог отелей

  • Gheorghe Falcă — is a Romanian politician. He is the current mayor of Arad, and has held office since 2004 …   Wikipedia

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”