amorsare


amorsare
AMORSÁRE, amorsări, s.f. Acţiunea de a amorsa şi rezultatul ei. – v. amorsa
Trimis de cata, 18.01.2004. Sursa: DEX '98

amorsáre s. f., g.-d. art. amorsării; pl. amorsări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

AMORSÁRE s.f. Acţiunea de a amorsa şi rezultatul ei. : amorsaj. [< amorsa].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • autoamorsare — autoamorsáre s. f. → amorsare Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic  AUTOAMORSÁRE s.f. Amorsare spontană a unei maşini sau a unei reacţii, care are loc fără intervenţia unui agent exterior. [< auto1 + amorsare, după fr.… …   Dicționar Român

  • amorsaj — amorsáj s. n., pl. amorsáje Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  AMORSÁJ s.n. Amorsare. [< fr. amorçage]. Trimis de LauraGellner, 27.10.2004. Sursa: DN  AMORSÁJ s. n. strat de tencuială, legătura dintre zidărie şi grund …   Dicționar Român

  • trigger — TRÍGGER s.n. Circuit electronic cu două stări distincte a cărui declanşare se face prin impuls exterior. [pr.: trígăr] – cuv. engl. Trimis de LauraGellner, 01.07.2004. Sursa: DEX 98  TRÍGGER s.n. 1. (fiz.) Triodă cu catod rece, servind ca releu… …   Dicționar Român