amplasament


amplasament
AMPLASAMÉNT, amplasamente, s.n. Loc de aşezare a unei instalaţii, a unui dispozitiv, a unei construcţii. – Din fr. emplacement.
Trimis de cata, 10.03.2007. Sursa: DEX '98

AMPLASAMÉNT s. aşezare, loc, poziţie, (rar) situare, situaţie, (înv.) aşezământ, pusăciune, pusătură, pusoare, stat. (Un amplasament potrivit pentru acea clădire.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

amplasamént s. n., pl. amplasaménte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

AMPLASAMÉNT amplasamente n. Loc pe care este aşezată o construcţie, o instalaţie a unui dispozitiv. /<fr. emplacement
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

AMPLASAMÉNT s.n. Loc unde este aşezată o instalaţie, o construcţie, un dispozitiv etc. [< fr. emplacement].
Trimis de LauraGellner, 28.02.2006. Sursa: DN

AMPLASAMÉNT s. n. 1. loc pe care se aşază o construcţie, o instalaţie, un dispozitiv etc. 2. lucrare genistică în care se instalează pentru tragere o piesă de artilerie. (< fr. emplacement)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • amplasamént — s. n., pl. amplasaménte …   Romanian orthography

  • amplasa — AMPLASÁ, amplasez, vb. I. tranz. A aşeza, a fixa o maşină, o instalaţie etc. pe un anumit loc. – Din amplasament (derivat regresiv). Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98  AMPLASÁ vb. a (se) aşeza, a (se) fixa, a (se) plasa, a (se) situa, a …   Dicționar Român

  • ЧЕРТЁЖ РАЗБИВОЧНЫЙ — чертёж, показывающий расположение на территории застраиваемого участка проектируемых сооружений или зданий с привязкой их к строительной координатной сетке, базисной линии или к существующим сооружениям (Болгарский язык; Български) трасировъчен… …   Строительный словарь

  • aşezare — AŞEZÁRE, aşezări, s.f. 1. Acţiunea de a (se) aşeza şi rezultatul ei. 2. Loc unde se află (stabilit) cineva sau ceva. ♦ Grup de locuinţe, de construcţii care alcătuiesc un mediu de viaţă umană. 3. (Rar) Mod de organizare (socială). – v. aşeza.… …   Dicționar Român

  • aşezământ — AŞEZĂMẤNT, aşezăminte, s.n. Instituţie creată pentru o activitate de folos obştesc. ♢ Aşezământ cultural (sau de cultură) = instituţie care duce o acţiune organizată de propagare a culturii. – Aşeza + suf. (ă)mânt. Trimis de cata, 25.05.2005.… …   Dicționar Român

  • cazemată — CAZEMÁTĂ, cazemate, s.f. Lucrare de apărare, construită din lemn şi pământ sau din beton armat, în care sunt instalate diferite mijloace de luptă împotriva artileriei şi împotriva bombardamentelor aeriene; buncăr (4). ♦ Încăpere blindată pe nave …   Dicționar Român

  • nămete — NĂMÉTE, nămeţi, s.m. (Mai ales la pl.) Cantitate mare de zăpadă (ninsă sau adunată de viscol); troian, noian. ♦ p. ext. (Urmat de determinări introduse prin prep. de ) Cantitate mare din ceva; grămadă, morman. – Din bg. namet. Trimis de… …   Dicționar Român

  • observator — OBSERVATÓR1, observatoare, s.n. 1. (Mai ales în sintagma observator astronomic) Clădire special amenajată pentru observaţii ştiinţifice asupra corpurilor cereşti, fenomenelor astronomice, meteorologice etc.; instituţia aflată în această clădire.… …   Dicționar Român

  • pusoare — PUSOÁRE s. v. amplasament, aşezare, loc, poziţie, sad. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • pusăciune — PUSĂCIÚNE s. v. amplasament, aşezare, loc, poziţie, situaţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român