feteleu


feteleu
feteléu, feteléi, s.m. (pop.) v. fătălău.
Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • fată — FÁTĂ, fete, s.f. 1. Persoană de sex feminin, nemăritată. ♢ Fată în casă = fată (tânără) angajată ca femeie de serviciu într o gospodărie. Fată bătrână = fată trecută de vârsta de măritat şi care a rămas necăsătorită. ♦ Fecioară, virgină. 2. (În… …   Dicționar Român

  • fătălău — FĂTĂLẮU, fătălăi, s.m. (pop.) Hermafrodit. ♦ (peior. şi glumeţ) Băiat căruia îi place mai mult compania fetelor, care este timid sau are apucături de fată. – Fată + suf. ălău. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98  FĂTĂLĂU s. v. hermafrodit …   Dicționar Român