fíicã — s. f. (sil. fii ), g. d. art. fíicei; pl. fíice … Romanian orthography
principesă — PRINCIPÉSĂ, principese, s.f. Fiică a unui principe, a unui rege, a unui împărat; soţie a unui principe; femeie care conduce un principat; prinţesă. – Din it. principessa. Trimis de ana zecheru, 13.04.2004. Sursa: DEX 98 PRINCIPÉSĂ s. v. domniţă … Dicționar Român
baroneasă — BARONEÁSĂ, baronese, s.f. (În societatea feudală din apusul şi centrul Europei) Femeie care posedă o baronie; soţie sau fiică de baron; baroană. – Baron + suf. easă. Trimis de paula, 05.04.2002. Sursa: DEX 98 BARONEÁSĂ s. baroană. Trimis de… … Dicționar Român
contesă — CONTÉSĂ, contese, s.f. Soţie sau fiică de conte. – Din fr. comtesse, it. contessa. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 contésă s. f., g. d. art. contései; pl. contése Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar … Dicționar Român
fie — FÍE1 conj. 1. (În corelaţie cu sine însuşi sau cu or şi sau , introduce o propoziţie disjunctivă, exprimând nu numai alternanţa sau opoziţia, ci şi o nuanţă de condiţie) Ori... ori... 2. (Urmat de şi introduce o propoziţie concesivă) Chiar (şi),… … Dicționar Român
vicontesă — VICONTÉSĂ, vicontese, s.f. Soţie sau fiică a unui viconte. – Din fr. vicomtesse. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 vicontésă s. f. contesă Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic VICONTÉS//Ă vicontesăe f. Soţie … Dicționar Român
copil — COPÍL1, copii, s.m. 1. Băiat sau fată în primii ani ai vieţii (până la adolescenţă). ♢ Copil de şcoală = copil care a depăşit vârsta de 7 (sau 6) ani şi merge la şcoală. Copil mic (sau, pop., de ţâţă) = sugaci. ♢ loc. adv. De (mic) copil = din… … Dicționar Român
fată — FÁTĂ, fete, s.f. 1. Persoană de sex feminin, nemăritată. ♢ Fată în casă = fată (tânără) angajată ca femeie de serviciu într o gospodărie. Fată bătrână = fată trecută de vârsta de măritat şi care a rămas necăsătorită. ♦ Fecioară, virgină. 2. (În… … Dicționar Român
marchiză — MARCHÍZĂ, marchize, s.f. I. Soţie sau fiică de marchiz. II. 1. Acoperiş (de sticlă) prins într o armătură de fier şi aşezat deasupra intrării principale a unei case în scopul protejării intrării de intemperii. 2. Încăpere cu (acoperiş şi) pereţi… … Dicționar Român
mocancă — MOCÁNCĂ, mocance, s.f. Nume dat femeilor din regiunile muntoase (în special ale Transilvaniei). Trimis de green, 07.04.2004. Sursa: DLRC MOCÁNCĂ, mocance, s.f. 1. Soţie sau fiică de mocan; femeie originară din Transilvania. 2. (La sg. art.)… … Dicționar Român
