fiong

FIÓNG, fionguri, s.n. (înv. şi reg.) Fundă (făcută din panglici cu ciucuri) purtată de femei ca podoabă (pe cap). [var.: fiónc s.n.] – Din ngr. fiónkos, tc. fiyonga.

Trimis de LauraGellner, 11.05.2004. Sursa: DEX '98



fiong s. n., pl. fiónguri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



FIONG fionguri n. Fundă confecţionată din panglici cu ciucuri, purtată de femei ca podoabă. [Sil. fi-ong] /< ngr. fiongos, turc. fiyonga

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



fióng, fiónguri, s.n. (înv. şi reg.) 1. fundă (făcută din panglici şi ciucuri) purtată de femei ca podoabă pe cap. 2. plantă erbacee cu tulpini întinse pe pământ, cu flori albastre, roşii sau albe şi cu frunze lucioase; saschia.

Trimis de blaurb, 09.05.2006. Sursa: DAR



fióng (fiónguri), s.n. – 1. Nod, laţ de panglici. – 2. Saschiu (Vinca herbacea). – Mr. fiongu. ngr. φιόλλο(ς) (Tiktin; DAR; Gáldi 191), care provine din it. fiocco "slab".

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER