fir

fir
FIR, fire, s.n. 1. Produs de torcătorie sau de filatură, de formă lungă şi subţire, obţinut prin toarcerea unor fibre textile; p. restr. fibră textilă. ♢ Fir cu plumb = dispozitiv pentru determinarea sau verificarea direcţiei verticale, format dintr-o sfoară subţire având atârnată la un capăt o greutate metalică. Firul apei = linie imaginară de la suprafaţa unei ape curgătoare, care uneşte punctele de viteză maximă ale apei. ♢ expr. A se ţine (sau a sta, a atârna) (numai) într-un fir de aţă (sau de păr) = a) a fi pe punctul de a se rupe; b) a fi în mare primejdie sau aproape de moarte. Fir conducător (sau călăuzitor) = direcţie de urmat; linie (de conduită). ♦ fig. Idee, tendinţă care apare cu consecvenţă de-a lungul unei acţiuni, al unei opere etc.; mod de desfăşurare (neîntreruptă) a unei acţiuni, a unui proces etc. 2. Sârmă de telefon, de telegraf etc., alcătuită din două, uneori din trei conductoare subţiri, izolate şi de obicei răsucite; p. gener. orice corp solid în care lungimea este cu mult mai mare în raport cu dimensiunea secţiunii transversale. 3. Şuviţă subţire de aur, de argint etc., de forma unui fir (1), folosită la cusături speciale de podoabă. 4. (Urmat de determinări introduse prin prep. "de") Fiecare dintre elementele, de forma unui fir (1) lung şi subţire, care alcătuiesc părul, iarba etc.; p. ext. exemplar dintr-o specie de plante erbacee de acelaşi fel; (în special) floare dintr-o specie de flori de acelaşi fel. ♢ loc. adv. Fir cu (sau de) fir = bucată cu bucată. De-a fir a păr sau de-a firu-n păr, din fir până-n aţă = cu de-amănuntul, cu minuţiozitate. ♦ Bob, grăunte (de nisip, de mac etc.). ♢ loc. adv. Fir cu fir = fiecare bob în parte, bob cu bob. ♦ fig. (Rar) Fărâmă, pic. – lat. filum.
Trimis de romac, 13.11.2007. Sursa: DEX '98

FIR s. 1. v. fibră. 2. v. cablu. 3. (tehn.) fir cu plumb = (pop.) sfoară. 4. v. sfor. 5. v. pic.
Trimis de siveco, 10.10.2007. Sursa: Sinonime

de-a fir-a-păr loc. adv.
Trimis de siveco, 21.11.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

fir s. n., pl. fíre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

FIR fire n. 1) Produs obţinut prin toarcerea fibrelor textile (naturale sau artificiale) folosit la fabricarea ţesăturilor. fir de lână.fir de păr fibră tare, de origine epitelială, care creşte pe pielea omului şi a animalelor. fir cu plumb fir prevăzut la unul din capete cu o greutate metalică, folosit pentru determinarea direcţiei verticale. A se ţine (sau a-i sta, a-i atârna) cuiva viaţa numai într-un fir de aţă (sau de păr) a) a se afla într-o situaţie foarte nesigură; b) a fi în pericol de moarte; c) a trage să moară. 2) fig. Linie subţire, neîntreruptă. fir de fum. 3) Aţă metalică (de aur, de argint etc.), folosită la împodobirea unor obiecte de îmbrăcăminte. Haină cusută cu fir. 4) Fibră provenită din secreţia unor animale (păianjeni, omizi etc.). 5) Linie electrică prin care se transmite energia. 6) fig. Continuitate neîntreruptă; desfăşurare continuă; curs; mers. firul gândurilor. 7) Fiecare dintre părţile componente ale unei totalităţi de elemente omogene. fir de busuioc. 8) fig. Cantitate neînsemnată. fir de făină. /<lat. filum
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

fir (fíre), s.n.1. Produs obţinut prin toarcerea unor fibre textile. – 2. Aţă. – 3. Fibră, filament. – 4. Păr. – 5. Tulpină. – 6. Capăt. – 7. Fir de aur. – Mr. h’ir, megl. ir. lat. fῑlum (Puşcariu 617; Candrea-Dens., 598; REW 3306; Philippide, II, 642; DAR), cf. it. filo (sicil. firu), fr. fil, sp. hilo, alb. filj. Der. firicică, s.f. (plantă, Filago germanica); firog, s.n. (Trans., muncă); firos, adj. (fibros); firui, vb. (a toarce; a coase, a broda); firuţă, s.f. (plantă, Poa pratensis; iarbă, furaj, nutreţ); desfira, vb. (a destrăma); înfira, vb. (a coase, a broda; a înşira, a înşirui); înfiera, vb. (Mold., a creşte părul, mai ales mustăţile; Bucov., a începe să fiarbă), cuvînt identic cu cel anterior, cu pronunţarea proprie Mold. cf mira › Mold. miera (după Capidan, Dacor., III, 759 şi DAR, direct de la un lat. *infῑlāre); prefira, vb. (a răspîndi, a împrăştia; a înşira); răsfira, vb. (a dezvolta, a desfăşura; a întinde, a dispersa), cu var. prin încrucişare cu răşchira.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • FIR — Saltar a navegación, búsqueda FIR es un acrónimo en inglés para Finite Impulse Response o Respuesta finita al impulso. Se trata de un tipo de filtros digitales en el que, como su nombre indica, si la entrada es una señal impulso, la salida tendrá …   Wikipedia Español

  • Fir — (f[ e]r), n. [Dan. fyr, fyrr; akin to Sw. furu, Icel. fura, AS. furh in furhwudu fir wood, G. f[ o]hre, OHG. forha pine, vereheih a sort of oak, L. quercus oak.] (Bot.) A genus ({Abies}) of coniferous trees, often of large size and elegant shape …   The Collaborative International Dictionary of English

  • FIR e. V. — FIR e. V. an der RWTH Aachen Kategorie: Forschungseinrichtung Träger: rechtlich selbständig Rechtsform des Trägers: Eingetragener Verein Standort der Einrichtung: Aachen Art der Forschung: Angewandte Fo …   Deutsch Wikipedia

  • FIR — [Abk. für fernes Infrarot]: der Wellenlängenbereich 50 µm–1 mm (200–10 cm‒1) der ↑ Infrarotstrahlung, der spektroskopisch (FIR Spektroskopie, vgl. IR Spektroskopie) zur Untersuchung von Wasserstoffbrücken u. Schweratombindungen sowie von… …   Universal-Lexikon

  • fir — [ fɜr ] noun count a tall tree with thin sharp leaves that do not fall off in winter. It produces brown woody fruits called cones and can be called a fir or a fir tree. a. uncount the wood of a fir tree …   Usage of the words and phrases in modern English

  • fir. — «fur», noun. 1. any one of a group of evergreen trees somewhat like a spruce. Firs belong to the pine family. The needles of fir trees are distributed evenly around the branch and have a pleasant smell. Small firs are often used for Christmas… …   Useful english dictionary

  • fir — 14c.; O.E. had furhwudu pine wood, but the modern word is more likely from O.N. fyri fir or O.Dan. fyr, all from P.Gmc. *furkhon (Cf. O.H.G. foraha, Ger. Föhre fir ), from PIE root *perkos, originally oak (Cf. Skt. paraktah the holy fig tree,… …   Etymology dictionary

  • fir|ry — «FUR ee», adjective. 1. of or having to do with a fir. 2. made of fir. 3. abounding in firs …   Useful english dictionary

  • FIR — steht für: Fairway in Regulation, ein Begriff aus dem Golf Sport Fast Infrared, eine auf Infrarotstrahlung basierende Kommunikationsschnittstelle, siehe Infrared Data Association (IrDA) Fédération Internationale des Résistants, internationale… …   Deutsch Wikipedia

  • fir — [fə: US fə:r] n [: Old English; Origin: fyrh] a tree with leaves shaped like needles that do not fall off in winter ▪ a fir tree …   Dictionary of contemporary English

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”