flamură

FLÁMURĂ, flamuri, s.f. 1. Steag, drapel. ♦ Pavilion triunghiular purtând culorile naţionale sau emblema marinei unei ţări, folosit pe navele de război. 2. Pavilion triunghiular folosit în codul internaţional de semnale pentru semnalizarea cifrelor. – Din ngr flámburon.

Trimis de lil_meaniegirl, 04.01.2004. Sursa: DEX '98



FLÁMURĂ s. v. drapel, steag, stindard.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



flámură s. f., g.-d. art. flámurii; pl. flámuri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



FLÁMUR//Ă flamurăi f. 1) Bucată de material textil ataşată la un suport, purtând culorile şi emblemele unei naţiuni, ale unui stat, ale unei unităţi militare sau ale unei organizaţii şi servind ca semn distinctiv sau simbol al acestora; steag; drapel; stindard. 2) Steag mic de formă triunghiulară reprezentând emblema marinei unui stat sau semnul distinctiv al unui stat. 3) Steag mic folosit pentru semnalizare; fanion. /< ngr. flammuron

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



flámură (flámuri), s.f. – Steag, drapel. – Mr. flambură. ngr. φλάμμουρος, cf. ngr. φλάμπουρος, de unde mr. (Meyer 107; Meyer, Neugr. St., III, 69; Gáldi 191), cf. alb. fljambur. După Puşcariu 623, direct din lat. flammula, cf. REW 3353, dar nu este cuvînt popular; greşeala a fost îndreptată în DAR.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER