anacruză


anacruză
ANACRÚZĂ, anacruze, s.f. 1. Notă sau grup de note care formează o măsură incompletă la începutul unei compoziţii muzicale. 2. Prima silabă neaccentuată a unui vers. – Din fr. anacrouse.
Trimis de ana_zecheru, 03.02.2004. Sursa: DEX '98

anacrúză s. f. (sil. -cru-), g.-d. art. anacrúzei; pl. anacrúze
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ANACRÚZĂ s.f. 1. (lit.) Silabă neaccentuată la începutul unui vers, care nu contează ca parte a acestuia. 2. (muz.) Măsură incompletă la începutul unei compoziţii muzicale; auftact. [< fr. anacrouse, cf. gr. ana – înainte, krousis – accent].
Trimis de LauraGellner, 27.10.2004. Sursa: DN

ANACRÚZĂ s. f. 1. silabă neaccentuată care precedă primul picior complet al unui vers. 2. (muz.) sunet precedând primul timp tare al unei măsuri. (< fr. anacrouse)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • anacrúzã — s. f. (sil. cru ), g. d. art. anacrúzei; pl. anacrúze …   Romanian orthography

  • anacruzic — ANACRÚZIC, Ă, anacruzici, ce, adj. (muz.) Cu anacruză (1), bazat pe anacruză (1). – Anacruză + suf. ic. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  anacrúzic adj. m., pl. anacrúzici; f …   Dicționar Român

  • auftact — AUFTÁCT s.n. Anacruză (2). [pron. auf , / < germ. Auftakt]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român