flutura

flutura
FLUTURÁ, flútur, vb. I. 1. intranz. (Despre insecte, păsări etc.) A mişca, a bate din aripi; p. ext. a zbura. 2. intranz. (Despre steaguri, haine, plete etc.) A se mişca, a se legăna în vânt; a fâlfâi. 3. intranz. (reg.; cu determinările "din cap" sau "din coarne") A mişca, a scutura, a da din cap sau (despre vite) din coarne. ♢ Compus: flutură- vânt s.m. invar. = om neserios, nestatornic, derbedeu, vagabond. 4. tranz. A mişca un obiect încoace şi încolo, a agita în aer, a face să fâlfâie; a fluştura. ♦ A învârti prin aer (ameninţător) o sabie, un băţ etc. – Din fluture.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

FLUTURÁ vb. 1. a fâlfâi. (Steagul flutura în vânt.) 2. a agita, a clătina, a fâlfâi, (înv. şi reg.) a pălăi, a pălălăi, (reg.) a mătăhăi, a mătălăi. (A flutura batista la despărţirea de cineva.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

fluturá vb., ind. prez. 1 sg. flútur, 3 sg. şi pl. flútură
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

flútură-vânt s. m. invar.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

flúture de mătáse s. m. + prep. + s. f.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A FLUTURÁ1 flútur 1. intranz. 1) (despre pânze, plete etc.) A se mişca neregulat (sub acţiunea vântului); a fâlfâi. 2) (despre păsări, animale) A face mişcări dintr-o parte în alta (cu aripile, cu coarnele etc.). 3) (despre fulgere) A apărea pentru o clipă. 2. tranz. (obiecte) A agita în aer. flutura batista. flutura sabia. ♢ Flutură-vânt calificativ depreciativ, atribuit unei persoane nestatornice şi neserioase. /Din fluture
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

fluturá (flútur, fluturát), vb.1. A zburătăci, a roi. – 2. A fîlfîi, a se legăna în văzduh. – 3. A mişca, a clătina. – 4. (înv.) A înnebuni. – 5. (Rar) A fluiera. – Mr. flutur, fluturare. Creaţie expresivă, care reprezintă ideea de zbor clătinat, ca cel al fluturelui, cf. fil, ca şi arab. furfûr, germ. Fleder-, Flitter, it. flùtola (Battisti, III, 1661), it. farfalla, prov. parpaillot, şi de asemenea sp. farfullar, refunfuñar. Nu se poate stabili dacă, în rom. der. verbal este anterior sau posterior lui fluture (mr. f(l)itur(ă), flutur, frutur), s.m. (insectă cu corpul alungit şi patru aripi de culori diferite; samară; paietă, bob de metal strălucitor); vb. s-a format, mai probabil direct pe baza expresiei imitative *fîltura, cu suf. de asemenea expresiv -ura, cf. gudura, scutura, scăpăra, vîntura. Mai puţin probabilă este der. directă din lat., care a fost propusă adesea, plecîndu-se de la corespondenţa cu alb. fljuturoń "a zburătăci", fljuturë, frutul "fluture" (cuvinte care par der. din rom.) şi it. fiutola "fluture de noapte" (poate în loc de frottola). Totuşi, s-au menţionat ca etimoane posibile lat. *fluctulāre "a fluctua" (Diez, II, 22; Meyer 100; REW 3384; DAR; Rosetti, I, 167; cf. în contra Graur, BL, V, 98),în care tratamentul lui ct ar fi greu de explicat; sau lat. *flutulāre, de la flutāre "a pluti" (Candrea, rom., XXXI, 310; Candrea, Éléments, 96; Candrea-Dens., 610; Puşcariu 626; cf. Densusianu, GS, II, 321) a cărui soluţie ar fi posibilă, dacă nu ar fi atît de evidentă apartenenţa la familia expresivă, cu toţi der. săi. Scriban, Archiva, XLI, 48, propunea o origine gepidică; numai Iordan, BF, II, 170, admite origine expresivă. Der. fluştura, vb. (a fîlfîi, a se legăna în văzduh; a se clătina; a agita, a mişca; a fluiera), cu infix expresiv, ca în flişc; flu(ş)turatic, adj. (uşuratic, neserios; frivol, inconstant; nebun, ţicnit), pentru al cărui ultim sens, astăzi înv., cf. sp. chiflado; fluturaş, s.m. (dim. al lui fluture; paietă); înflutura, vb. (a împodobi cu paiete). După Puşcariu, Dacor., IV, 683, fluştura ar fi un der. din lat. *floscalia "pleavă", de la floscŭlus, ipoteză imposibilă din toate punctele de vedere. – Din rom. provin alb. fljuturoń "a zburătăci", fljuturë "fluture", bg. flutur, flotore "paietă" (Capidan, Raporturile, 221), cu var. furtúlki, luturka (Bernard 43), şi ngr. φλετουράω "a sări", φουλτράω "a zbura".
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • Flutura Apartments — (Влёра,Албания) Категория отеля: 2 звездочный отель Адрес: Uji I Ftoht, Plazhi I …   Каталог отелей

  • fluturător — FLUTURĂTÓR, OÁRE, fluturători, oare, adj. Care flutură. – Flutura + suf. ător. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FLUTURĂTÓR adj. fâlfâitor. (Steag fluturător.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  fluturătór adj. m …   Dicționar Român

  • fâlfâi — FÂLFÂÍ, pers. 3 fấlfâie, vb. IV. 1. intranz. (Despre păsări) A da din aripi, producând zgomotul caracteristic care însoţeşte zborul. 2. intranz. şi tranz. A (se) legăna (o pânză, un steag, o batistă etc.) în bătaia vântului sau prin mişcarea… …   Dicționar Român

  • agita — AGITÁ, agít, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) mişca repede încoace şi încolo; a (se) clătina, a (se) zgudui; a (se) frământa. ♦ tranz. A amesteca două sau mai multe substanţe prin clătinarea lor (într un vas). 2. refl. (fam.) A se manifesta prin… …   Dicționar Român

  • pălăi — PĂLĂÍ vb. v. agita, clătina, extinde, fâlfâi, flutura, întinde, lăţi, propaga, răspândi. Trimis de siveco, 23.01.2009. Sursa: Sinonime  pălăí ( ăésc, ít), vb. – 1. (Mold.) A arde cu flacără. – 2. A fîlfîi, a flutura. – var. pălui. Creaţie… …   Dicționar Român

  • pălălăi — PĂLĂLĂÍ, pălălăiesc, vb. IV. 1. intranz. (Despre foc; la pers. 3) A arde cu flacără mare; a se întinde, a se răspândi. 2. intranz. şi tranz. fig. (pop.) A flutura, a fâlfâi. – Pală1 + suf. ălăi. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • Luiza Xhuvani — Nombre real Luiza Papathanasi Nacimiento 26 de marzo de 1964 (47 años) Sarandë, Albania Rol debut …   Wikipedia Español

  • Список населённых пунктов Теленештского района — Основная статья: Теленештский район В соответствии с Законом № 764 от 27.12.2001 об административно территориальном устройстве Республики Молдова[1], в состав Теленештского района входит 54 населенных пунктов, в том числе один город… …   Википедия

  • Флутура — Село Флутура рум. Flutura Страна МолдавияМолдавия …   Википедия

  • fluturare — FLUTURÁRE, fluturări, s.f. 1. Acţiunea de a flutura şi rezultatul ei; fâlfâire, fluturat. 2. Oscilaţie a structurilor elastice ale unui avion, produsă de forţele aerodinamice. – v. flutura. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”