foarfece

foarfece
FOÁRFECE, foarfece, s.n. 1. Unealtă sau maşină unealtă pentru tăiat, acţionată manual sau mecanic, compusă din două lame tăioase suprapuse, având fiecare câte un mâner inelar şi fiind unite între ele la mijloc cu un şurub. ♦ (În forma foarfecă) Săritură care se execută ridicând picioarele unul după altul, ca mişcarea lamelor unui foarfece, practicată în unele sporturi. 2. (Ec.; în sintagma) Foarfeca sau foarfecele preţurilor = decalaj între diferite preţuri. 3. Nod marinăresc format din două sau din trei bucle, folosit la legarea unei parâme. 4. (bot.; în compusul) Foarfeca-bălţii = plantă acvatică (submersă (submersibil)), cu frunze rigide dinţate, cu flori albe, deschise la suprafaţa apei (Stratiotes aloides). – [var.: foárfecă, foarfeci, s.f., foárfec s.m.] – lat. forfex, -icis.
Trimis de zaraza_joe, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

FOÁRFECE s. v. cleşte.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

foárfece s. n., pl. foárfece; art. sg. şi pl. foárfecele
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

FOÁRFECE1 foarfece n. 1) Unealtă de tăiat, formată din două lame ascuţite, unite cruciş cu un şurub şi prevăzute fiecare cu câte un mâner inelar. 2) Exerciţiu care redă mişcarea lamelor unei asemenea unelte, constând în ridicarea pe rând a picioarelor. [Sil. foar-fe-] /<lat. forfex, foarfeceicis
Trimis de siveco, 24.11.2007. Sursa: NODEX

FOÁRFECE2 n. mai ales art. 1) Dans popular executat de bărbaţi în semicerc într-un tempo rapid. 2) Melodie după care se execută acest dans. [Sil. foar-fe-] /<lat. forfex, foarfeceicis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • forfecuţă — FORFECÚŢĂ, forfecuţe, s.f. 1. Diminutiv al lui foarfece; foarfece mic (pentru tăiat unghiile). 2. Pasăre mică, cu penele cărămizii, cu ciocul puternic având vârfurile încrucişate ca nişte foarfece (Loxia curvirostra). – Foarfece + suf. uţă.… …   Dicționar Român

  • secator — SECATÓR, secatori, s.m. Foarfece de mână cu cuţite scurte şi braţe lungi, acţionat cu ambele mâini, folosit în lucrări de grădinărie. – Din fr. sécateur, rus. sekator. Trimis de dante, 19.07.2004. Sursa: DEX 98  secatór s. n., pl. secatoáre… …   Dicționar Român

  • neseser — NESESÉR, neseseruri, s.n. Mică trusă de călătorie care cuprinde cele necesare pentru îngrijirea corpului (săpun, perii, foarfece etc.). – Din fr. nécessaire. Trimis de GabiAlex, 09.06.2004. Sursa: DEX 98  nesesér s. n., pl. nesesére Trimis de… …   Dicționar Român

  • cleşte — CLÉŞTE, cleşti, s.m. 1. Unealtă de fier sau de alt metal, alcătuită din doua braţe încrucişate şi articulate între ele, care serveşte la apucarea, întoarcerea, tragerea etc. unei piese. ♢ expr. A i scoate cuiva vorba (din gură) cu cleştele = a… …   Dicționar Român

  • papşer — PÁPŞER, papşere, s.n. Foarfece pentru carton şi mucava. – Din germ. Pappschere. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98  pápşer s. n., pl. pápşere Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  PÁPŞER papşere n. Foarfece pentru …   Dicționar Român

  • clanţ — CLANŢ, (1) interj., (2) clanţuri s.n. 1. interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită sunetul produs de clanţa uşii, de izbirea fălcilor sau a dinţilor, de ţăcănitul foarfecelor, de închiderea cu zgomot a unui capac etc. 2. s.n. Cioc; p. ext.… …   Dicționar Român

  • crănţăni — CRĂNŢĂNÍ, crănţănésc, vb. IV. intranz. 1. A face zgomot, rozând cu dinţii ceva uscat sau tare; a ronţăi. 2. (Despre foarfece) A produce un zgomot caracteristic atunci când cele două lame se izbesc între ele. – Cranţ + suf. ăni. Trimis de… …   Dicționar Român

  • foarfec — FOÁRFEC s.m. v. foarfece. Trimis de zaraza joe, 27.02.2008. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • foarfecă — FOÁRFECĂ s.f. v. foarfece. Trimis de RACAI, 12.01.2009. Sursa: DEX 98  foárfecă (foárfeci), s.f. – Unealtă pentru tăiat. – Mr. foarfică, megl. foarfiţi. lat. fŏrfĭcem (Puşcariu 633; Candrea Dens., 624; REW 3435; DAR), cf. it. forbici (calabr.… …   Dicționar Român

  • forfeca — FORFECÁ, foárfec, vb. I. 1. tranz. A tăia în bucăţi cu foarfecele sau alt obiect tăios. 2. tranz. fig. A cerceta o operă literară sau ştiinţifică cu o minuţiozitate exagerată, cu scopul de a o critica şi de a o pune într o lumină defavorabilă. ♦… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”