anagramă


anagramă
ANAGRÁMĂ, anagrame, s.f. Schimbare a ordinii literelor unui cuvânt sau a unei fraze pentru a obţine un alt cuvânt sau o altă frază. ♦ Cuvânt obţinut prin această schimbare. ♦ Joc distractiv care foloseşte acest procedeu. – Din fr. anagramme.
Trimis de ana_zecheru, 06.01.2007. Sursa: DEX '98

ANAGRÁMĂ s. (rar) antimetabolă. (anagramă numelui cuiva.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

anagrámă s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. anagrámei; pl. anagráme
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ANAGRÁM//Ă anagramăe f. 1) Schimbare a ordinii literelor unui cuvânt sau a cuvintelor în frază cu scopul de a obţine alt cuvânt sau altă frază. 2) Cuvânt sau frază astfel obţinută. [G.-D. anagramei; Sil. -na-gra-] /<fr. anagramme
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ANAGRÁMĂ s.f. Schimbare a ordinii literelor unui cuvânt (mai ales ale unui nume propriu sau unei fraze) pentru a se obţine un alt cuvânt sau o altă frază; cuvânt obţinut prin anagramare. ♦ Enigmă în versuri formată din două părţi, prima dedicată cuvântului de bază, iar a doua definind cuvântul obţinut prin anagramare. [< fr. anagramme, cf. gr. ana – în altă ordine, gramma – literă].
Trimis de LauraGellner, 28.10.2004. Sursa: DN

ANAGRÁMĂ s. f. 1. schimbare a ordinii literelor unui cuvânt sau unei fraze pentru a se obţine un alt cuvânt sau o altă frază. ♢ cuvântul obţinut. 2. problemă enigmistică în care prin schimbarea ordinii se obţin cuvinte, propoziţii, fraze cu alt înţeles. (< fr. anagramme)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • Anagrama — Saltar a navegación, búsqueda Un anagrama (del griego ana: de nuevo, y grámma: letra) es una palabra o frase que resulta de la transposición de letras de otra palabra o frase. Por ejemplo: ROMA AMOR OMAR MORA RAMO ROLDÁN LADRÓN MONJA JAMÓN LÁMINA …   Wikipedia Español

  • anagrama — ANAGRAMÁ, anagramez, vb. I. tranz. A schimba ordinea literelor unui cuvânt pentru a obţine alt cuvânt; a transcrie sub formă de anagramă; a anagramatiza. – Din anagramă. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  anagramá vb. (sil. gra ) …   Dicționar Român

  • anagrama — sustantivo masculino 1. Símbolo o emblema constituido por letras: Las letras tve son el anagrama de televisión española . 2. Palabra o palabras resultantes de la transposición o reordenación de las letras de otra u otras palabras: Las palabras… …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • anagrama — s. m. Palavra ou frase feita com as letras de outra (ex.: caso e saco).   ‣ Etimologia: francês anagramme …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • anagrama — (Del lat. anagramma, y este del gr. ἀνάγραμμα). 1. m. Transposición de las letras de una palabra o sentencia, de la que resulta otra palabra o sentencia distinta. 2. Palabra o sentencia que resulta de esta transposición de letras; p. ej., de amor …   Diccionario de la lengua española

  • Anagrama — (Del gr. anagramma < ana, hacia atrás + grapho, escribir.) ► sustantivo masculino 1 Transposición de las letras de una palabra o frase. 2 LINGÜÍSTICA Palabra o frase que resulta de esta transposición: ■ Belisa por Isabel es un anagrama. 3… …   Enciclopedia Universal

  • anagrama — {{#}}{{LM A02256}}{{〓}} {{SynA02304}} {{[}}anagrama{{]}} ‹a·na·gra·ma› {{《}}▍ s.m.{{》}} {{<}}1{{>}} Símbolo o emblema, especialmente el constituido por letras: • El anagrama de su empresa es ‘TEG’, que son las iniciales de su nombre y sus dos… …   Diccionario de uso del español actual con sinónimos y antónimos

  • anagrama — s f Palabra obtenida por transposición de las letras de otra u otras palabras, por ejemplo, Belisa es anagrama de Isabel o ni me declara de Carmen Delia …   Español en México

  • anagrama — a|na|gra|ma Mot Pla Nom masculí …   Diccionari Català-Català

  • anagramá — vb. (sil. gra ), ind, prez. 1 sg. anagraméz, 3 sg. şi pl. anagrameázã …   Romanian orthography