Dicționar Român. 2013.
frunziş — FRUNZÍŞ, frunzişuri, s.n. Mulţime de frunze, frunzele unuia sau ale mai multor copaci; frunzet, frunzărime, frunzătură. – Frunză + suf. iş. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FRUNZÍŞ s. frunzet, (înv.) frunzărime. Trimis de siveco … Dicționar Român
frunză — FRÚNZĂ, frunze, s.f. 1. Organ principal al plantei, care îi serveşte la respiraţie, la transpiraţie şi la asimilaţie, format, de obicei, dintr o foaie verde (limb) prinsă de tulpină printr o codiţă (peţiol). ♢ loc. adv. Ca frunza şi ca iarba =… … Dicționar Român
frunzărime — FRUNZĂRÍME s.f. (Rar) Frunziş. – Frunză + suf. ărime. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FRUNZĂRÍME s. v. frunzet, frunziş. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime frunzăríme s. f., g. d. art. frunzărímii … Dicționar Român
