făuritor

făuritor
FĂURITÓR, -OÁRE, făuritori, -oare, s.m. şi f. Persoană care făureşte, creează, înfăptuieşte, construieşte ceva; creator. [pr.: fă-u-] – Făuri + suf. -tor.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

FĂURITÓR s. 1. v. creator. 2. v. întemeietor.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

făuritór s. m. (sil. fă-u-), pl. făuritóri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

FĂURIT//ÓR făuritoroáre (făuritoróri, făuritoroáre) m. şi f. Persoană sau colectiv care făureşte ceva; creator. făuritor de bunuri materiale. /a făuri + suf. făuritortor
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • făurar — FĂURÁR2, făurari, s.m. (înv. şi reg.) Fierar. ♦ (Poetic) Făuritor, creator. Făurar de frumuseţe. [pr.: fă u ] – Faur + suf. ar. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX 98  FĂURÁR1 s.m. (pop.) Februarie. [ …   Dicționar Român

  • fãurár — I. (februarie) s. m. (sil. fã u ) II. (fierar, fãuritor) s. m. (sil. fã u ), pl. fãurári …   Romanian orthography

  • creator — CREATÓR, OÁRE, creatori, oare, adj., s.m. şi f. 1. adj., s.m. şi f. (Persoană) care creează, care fundează ceva. 2. s.m. (În concepţiile religioase) Dumnezeu. [pr.: cre a ] – Din fr. créateur, lat …   Dicționar Român

  • demiurg — DEMIÚRG s.m. Nume dat în filosofia lui Platon, creatorului divin care a făurit lumea; creatorul universului; p. ext. principiu activ şi creator. [pr.: mi urg] – Din lat. demiurgus, fr. démiurge. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • plăsmuitor — PLĂSMUITÓR, OÁRE, plăsmuitori, oare, s.m. şi f. 1. Persoană care plăsmuieşte; creator, făuritor. 2. Inventator, născocitor. 3. Falsificator. [pr.: mu i . – var.: plăzmuitór, oáre s.m. şi f.] – Plăsmui + suf. tor. Trimis de oprocopiuc, 22.03.2004 …   Dicționar Român

  • scorni — SCORNÍ, scornesc, vb. IV. 1. tranz. A plăsmui, a inventa; a concepe, a crea. 2. tranz. A lansa (cu rea credinţă) o minciună, un zvon (pentru a înşela); a urzi, a ticlui. 3. refl. A se isca, a se ivi, a se porni, a se declanşa, a se stârni, a se… …   Dicționar Român

  • scornitor — SCORNITÓR, OÁRE, scornitori, oare, adj. (Adesea substantivat) Care scorneşte, inventează; creator; care lansează zvonuri, care minte. – Scorni + suf. tor. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SCORNITÓR s. v. creator, făuritor,… …   Dicționar Român

  • sfârşi — SFÂRŞÍ, sfârşesc, vb. IV. 1. tranz. A duce la capăt un lucru, o activitate; a termina, a isprăvi; a pune capăt la ceva, a încheia, a înceta. ♢ loc. adv. Pe sfârşite = aproape gata, pe terminate. ♢ expr. (intranz.) A sfârşi cu ceva = a nu se mai… …   Dicționar Român

  • săvârşitor — SĂVÂRŞITÓR adj., s. v. executant, executor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  SĂVÂRŞITÓR s. v. creator, făuritor, înfătuitor, născocitor, plăsmuitor, realizator. Trimis de siveco, 21.02.2008. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • tată — TÁTĂ, taţi, s.m. 1. Bărbat care are copii; nume pe care i l dau acestui bărbat copiii săi când i se adresează sau când vorbesc despre el ori pe care şi l dă el însuşi când vorbeşte cu copiii săi; taică, părinte, tătân, babacă. ♢ Tată de familie …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”