ga

GA interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită strigătul gâştelor. – Onomatopee.

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



ga/ga-gá interj.

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



GA interj. (se foloseşte, repetat, pentru a reda strigătul gâştelor sau pentru a le chema). /Onomat.

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



ga interj. – Exprimă gîngureala copiilor şi strigătul gîştelor. – var. gaga, gîga. Creaţie expresivă. – Der. gîgîi, vb. (despre gîşte, a striga), cf. sl. gagati, germ. gackern; gîgîială (var. gîgîitură), s.f. (strigăt al gîştelor); gîgă, s.m. (copil; Bulă, personificare a copilului care le ştie pe toate); gagă (var. gîgă, gaică), s.f. (mamă; soră mai mare); gîgîli (var. găgăli), vb. (despre raţe, a striga; despre copii, a gînguri); gîgîlice, s.f. (micuţ, mititel; obiect mic); ghirghilic, s.m. (copil, copilaş); gîgîţele, s.f. pl. (anemonă, Anemona pulsatilla); gîgău (var. găgău), s.n. (Trans., terci); găgăuţ(ă), s.m. (prost, tont); găgăuţie, s.f. (prostie). cf. gîng-, gogă, gaie.

Trimis de blaurb, 04.10.2007. Sursa: DER