ancombranţă


ancombranţă
ancombránţă s. f., g.-d. art. ancombránţei
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Look at other dictionaries:

  • ancombrant — ancombránt adj. m., pl. ancombránţi; f. sg. ancombrántă, pl. ancombránte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  ANCOMBRÁNT, Ă adj. (franţuzism) Care încurcă (trecerea); incomod, neplăcut, plicticos. [< …   Dicționar Român