ancoră

ancoră
ANCORĂ, ancore, s.f. 1. Piesă grea de metal cu braţele ca nişte gheare, care se coboară cu un lanţ, o frânghie sau o parâmă de pe o navă în fundul apei, unde se agaţă pentru a ţine nava în loc. ♢ expr. A arunca ancora = a ancora; a se opri. A ridica ancora = a pleca în călătorie (cu o navă). 2. Bară (de metal) în formă de T sau de X care împiedică un zid să se dărâme. ♦ Cablu care fixează stâlpi, coşuri înalte de fabrică. – Din it., lat. ancora.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÁNCORĂ s. (mar.) (înv. şi reg.) rac, (înv.) cătuşă, mâţă.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

áncoră s. f., g. d. art. áncorei; pl. áncore
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ÁNCOR//Ă ancorăe f. 1) Piesă grea de metal cu câteva braţe în formă de gheare cu care se imobilizează o navă. 2) Cablu cu care se fixează un element de construcţie. 3) Undiţă cu trei cârlige folosită la pescuitul unor peşti răpitori. [G.-D. ancorei] /<it., lat. ancora
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ÁNCORĂ s.f. 1. Piesă grea metalică, cu braţe în formă de cârlige ascuţite, care se lasă la fundul apei pentru a fixa o navă. ♢ A arunca ancora = a ancora; a ridica ancora = a pleca la drum cu o navă. 2. Cablu care întăreşte anumiţi stâlpi, construcţii înalte etc. ♦ Piesă de oţel care întăreşte legătura dintre elementele unei construcţii. [< lat. ancora, cf. it. ancora].
Trimis de LauraGellner, 28.02.2006. Sursa: DN

áncoră (áncore), s.f. – Piesă de metal cu braţe ca nişte gheare care se coboară cu un lanţ de pe o navă pe fundul mării. – var. (înv.) anghiră. – Mr. angură. lat. ancora (sec. XIX). var. (sec. XV) din sl. anŭkira şi acesta din ngr. ἄγϰυρα sau ἄγϰουρα (Philippide, II, 631), cf. alb. angurë. – Der. ancora, vb. (a fixa cu ajutorul ancorei); ancoraj, s.n. (ancorare).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

ÁNCORĂ s. f. 1. piesă grea, metalică, în formă de cârlige ascuţite, pentru a fixa o navă. 2. cablu care întăreşte anumiţi stâlpi, construcţii înalte etc. ♢ piesă de oţel care întăreşte legătura dintre elementele unei construcţii. (< it., lat. ancora)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • ancora (1) — {{hw}}{{ancora (1)}{{/hw}}s. f. 1 (mar.) Pesante strumento di ferro che, gettato a mare da bordo, mantiene la nave solidamente ormeggiata al fondale mediante una catena | Gettare l –a, (fig.) fermarsi, indugiare | Ancora di salvezza, (fig.)… …   Enciclopedia di italiano

  • Ancora — Saltar a navegación, búsqueda Ancora Álbum de Il Divo Publicación  Unión Europea el 07/1 …   Wikipedia Español

  • ancora — ancorá vb., ind. prez. 1 sg. ancoréz, 3 sg. şi pl. ancoreáză Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  A ANCOR//Á ancoraéz 1. intranz. 1) (despre persoane) A scufunda ancora pentru a opri nava din deplasare; a arunca ancora. 2)… …   Dicționar Român

  • Ancora — (Punta Del Diablo,Уругвай) Категория отеля: Адрес: Calle 9 between 8 and 10, 27204 Punta Del …   Каталог отелей

  • Âncora — Freguesia de Portugal Entidad Freguesia  • País …   Wikipedia Español

  • âncora — s. f. 1.  [Marinha] Instrumento de ferro que, ligado ao navio por uma corrente e lançado ao fundo da água, o mantém seguro. 2.  [Figurado] Esteio; recurso; proteção. 3.  [Comércio] Loja ou marca de grande dimensão e importância, destinada a… …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • áncora — sustantivo femenino 1. Uso/registro: literario. Ancla: El áncora sujetaba al fondo las bravas naves. 2. Uso/registro: literario. Aquello que sirve para protegerse o salvarse de un peligro: Para los católicos la Virgen es un áncora de salvación… …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • áncora — (Del lat. ancŏra). 1. f. ancla (ǁ de la nave). 2. Aquello que sirve o puede servir de amparo en un peligro o infortunio. 3. Arq. ancla (ǁ pieza de metal que asegura la función de un tirante) …   Diccionario de la lengua española

  • Ancōra — (ital., Mus.), noch einmal, wieder, abermals …   Pierer's Universal-Lexikon

  • Ancŏra — (lat.), 1) Anker; daher Ancoragĭum, Ankergeld; 2) so v.w. Nicäa …   Pierer's Universal-Lexikon

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”