gratie

gratie
GRÁTIE, gratii, s.f. Fiecare dintre vergelele care se aşază (paralel) în tocul (sau în faţa) uşilor, ferestrelor, vitrinelor etc., alcătuind împreună un ansamblu fix sau semimobil, care serveşte ca măsură de siguranţă sau ca motiv arhitectonic. – lat. *gratis (= cratis).
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

GRÁTIE s. zăbrea, (pop.) ostreţ, (Transilv.) roştei. (Fereastră cu gratieii.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

GRÁTIE s. v. spetează.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

grátie s. f. (sil. -ti-e), art. grátia (sil. -ti-a), g.-d. art. grátiei; pl. grátii, art. grátiile (sil. -ti-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

GRÁTI//E gratiei f. (la uşi sau la ferestre) Vergea (de fier) care se fixează în toc (sau într-o ramă) formând împreună un baraj protector; zăbrea. /<lat. gratis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

grátie (grátii), s.f.1. Zăbrea, bară de metal. – 2. Vergea, grilaj. – 3. Grilă. grătar. – 4. (înv.) Grătar (de prăjit carne). – 5. Spalier. – 6. Reţea. lat. pop. *gratis în loc de cratis (Densusianu, Hlr., 111; Puşcariu 728; Candrea-Dens., 725; REW 2304; DAR; Serra, Dacor., IX, 170), cf. it. grata, de unde sb. grata (Miklosich, Fremdw., 90). – Der. grătar, s.n. (obiect din vergele metalice pentru prăjit carnea), cu suf. -ar (din lat. *gratālis, după Puşcariu 727 şi DAR; din lat. *gratārium, după Candrea-Dens., 753). Din rom. provine rut. grata (Candrea, Elemente, 408).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • graţie — GRÁŢIE, graţii, s.f. 1. Drăgălăşenie, fineţe, gingăşie demonstrate de o fiinţă în mişcări, atitudini etc.; atracţie particulară pe care o provoacă cineva sau ceva prin aspect, mişcare etc.; farmec. ♢ (În mitologia romană) Cele trei graţii sau… …   Dicționar Român

  • Gratie, die — Die Gratie, S. Grazie …   Grammatisch-kritisches Wörterbuch der Hochdeutschen Mundart

  • Gratie — Ynde …   Danske encyklopædi

  • grátie — s. f. (sil. ti e), art. grátia (sil. ti a), g. d. art. grátiei; pl. grátii, art. grátiile (sil. ti i ) …   Romanian orthography

  • gráţie — I. prep. II. s. f. (sil. ţi e), art. gráţia (sil. ţi a), g. d. art. gráţiei; pl. gráţii, art. gráţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • gratie — I gra|tie 1. gra|tie sb., n (ynde) II gra|tie 2. gra|tie sb., n, r, rne (gudinde) …   Dansk ordbog

  • gratie — s ( n, r) (el. grace) gudinna …   Clue 9 Svensk Ordbok

  • graţios — GRAŢIÓS, OÁSĂ, graţioşi, oase, adj. 1. Plin de graţie (1), de gingăşie, de farmec. 2. (înv.) Binevoitor, prietenos. [pr.: ţi os] – Din lat. gratiosus, it. grazioso. cf. fr. g r a c i e u x. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  …   Dicționar Român

  • dizgraţios — DIZGRAŢIÓS, OÁSĂ, dizgraţioşi, oase, adj. Lipsit de graţie, de farmec, de drăgălăşenie. ♦ Dezagreabil. [pr.: ţi os] – Din it. disgrazioso. cf. fr. d i s g r a c i e u x . Trimis de LauraGellner, 18.06.2004. Sursa: DEX 98  Dizgraţios ≠ graţios… …   Dicționar Român

  • Cesare Negri — Abbildung Negris in seinem Buch Nuove Inventioni di Balli (1604) Cesare Negri, auch Il Trombone, (* um 1535 in Mailand; † um 1604), war ein italienischer Tanzmeister der Renaissance am Hof zu Mailand. In der zweiten Hälfte des 16. Jahrhundert… …   Deutsch Wikipedia

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”