grăbi

grăbi
GRĂBÍ, grăbesc, vb. IV. refl., intranz. şi tranz. A acţiona sau a face pe cineva să acţioneze (mai) repede; a-şi iuţi sau a face să-şi iuţească mişcările, mersul. ♦ tranz. A face ca o treabă, un fenomen etc. să se întâmple, să se săvârşească mai repede; a urgenta, a zori, a iuţi, a accelera, a devansa. ♦ refl. A acţiona, a face ceva prea în grabă şi fără prea multă chibzuială; a se pripi. – Din bg. grabja (se).
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

A (se) grăbi ≠ a încetini
Trimis de siveco, 21.01.2008. Sursa: Antonime

A grăbi ≠ a încetini, a tempera
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

A se grăbi ≠ a se mocăi, a zăbovi
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

GRĂBÍ vb. 1. a (se) iuţi, a (se) zori, (livr.) a (se) alerta, (înv. şi pop.) a (se) pripi, a (se) sili, (înv. şi reg.) a (se) păzi, a spori, a (se) steji, (reg.) a (se) purta, (înv.) a (se) curânda, a (se) sârgui, a (se) sprinteni. (Se grăbi să ajungă la timp.) 2. v. precipita. 3. v. zori. 4. a se zori, (grecism înv.) a proftaxi. (Se grăbi a trimite mandatul.) 5. v. accelera. 6. a devansa. (A grăbi muncile agricole.) 7. a se pripi. (Te rog să nu te grăbi în luarea deciziei.)
Trimis de siveco, 13.02.2009. Sursa: Sinonime

grăbí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. grăbésc, imperf. 3 sg. grăbeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. grăbeáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A GRĂB//Í grăbiésc tranz. 1) (acţiuni, procese etc.) A face să se desfăşoare într-un ritm mai rapid; a pripi; a accelera; a urgenta; a precipita; a zori. 2) A face să se grăbească. /<bulg. grabja
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE GRĂB//Í mă grăbiésc intranz. 1) A acţiona în grabă, prea repede; a se pripi. 2) A-şi iuţi mersul; a merge în grabă. /<bulg. grabja
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

grăbí (grăbésc, grăbít), vb. – 1. A face pe cineva să acţioneze mai repede, a zori. – 2. (refl.) A acţiona mai repede, a se zori, a da zor. – 3. A forţa, a face ceva în mod pripit. sl. grabiti "a răpi" (Miklosich, Lexicon, 140; Cihac, II, 126; DAR). Sensul din rom. lipseşte la toţi der. din sl.; pare normal din punct de vedere semantic (cf. lat. rapidus de la rapere), însă este ciudată modificarea, specifică numai rom. cf. grabă, greblă. Der. grabă, s.f. (iuţeală, zor); degrabă, adv. (rapid; mai degrabă, mai curînd); grăbită, s.f. (Trans., specie de pîine mare); grăbiţă, s.f. (aluat de pîine cu care se încearcă cuptorul); grăbitor, s.m. (struguri timpurii); grabnic, adj. (care se grăbeşte; precipitat; timpuriu; prematur; neprevăzut); negrabnic, adj. (înv., calm); grăbnicie, s.f. (zor).
Trimis de blaurb, 11.03.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • grabi — grabi̇̀ išt. Tamsojè grabi̇̀ grabi̇̀, kõl sugrabinėjau degtukùs …   Bendrinės lietuvių kalbos žodyno antraštynas

  • grabi — grabì interj. krapš, kapt: Tamsy grabì grabì, iki sugrabinėjau degtukus Gs …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • grabi — grabùs, grabi̇̀ bdv. Grãbios rañkos …   Bendrinės lietuvių kalbos žodyno antraštynas

  • grãbí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. grãbésc, imperf. 3 sg. grãbeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. grãbeáscã …   Romanian orthography

  • grabišas — grabìšas sm. (2) NdŽ 1. grabalas, atgrubnagis: Ką jau toks grabìšas padarys, lauk Kair. 2. Rs, Pp, Kair vagišius: Mažutis vagišiukas – grabìšas Škn …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • grabišius — grabìšius, ė smob. (2) Žg smulkus vagilius: Kai tas grabìšius parėjo, pradėjo nykti visokie daiktai Šl …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • Augrabies Falls — /ɔgrabi ˈfɔlz/ (say awgrahbee fawlz) plural noun a cascade on the Orange River in southern Africa. 146 m …  

  • grubby — [“grabi] mod. unclean; untidy; unshaven. □ Pete looks sort of grubby today. What’s wrong? □ Who’s that grubby guy? □ I feel grubby, and I want a shower …   Dictionary of American slang and colloquial expressions

  • pripi — PRIPÍ, pripesc, vb. IV. 1. refl. A face un lucru în grabă şi adesea fără chibzuială, a acţiona în pripă. ♦ intranz. (înv.) A se grăbi, a se zori. ♦ tranz. A accelera, a iuţi ritmul unei acţiuni. ♦ A nu izbuti, a rata o acţiune din cauza grabei. 2 …   Dicționar Român

  • zori — ZORI1 s.m. pl. 1. Lumină care se arată pe cer înainte de a răsări Soarele; timp al zilei când răsare Soarele; faptul zilei, auroră. ♢ loc. adv. În zori de zi (sau de ziuă) sau până n zori, din zori, în zorii zilei, în zorii zorilor, în (sau la)… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”