haram

haram
HARÁM, (1) haramuri, s.n. (reg.) 1. Vită slabă, prăpădită. 2. Jaf, pradă. ♢ loc. adj. şi adv. De haram = (lăsat) la voia întâmplării, fără stăpân, expus jafului. ♢ loc. adv. De haram = de pomană, degeaba; pe nedrept. ♢ expr. Haramul haram se face sau (de) haram vine, (de) haram se duce ori de haram a fost, de haram s-a dus = lucrul câştigat pe nedrept se pierde precum s-a dobândit. Haram că... = păcat că...; degeaba... Haram de... = vai de... – Din tc. haram "ilicit, prohibit".
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

harám s. n., (vite) pl. harámuri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

HARÁM haramuri n. pop. 1) Vita slabă; mârţoagă; gloabă. 2) Furt cu forţa; jaf. ♢ De haram a) (lăsat) în voia soartei; b) pe gratis; degeaba; c) prin jaf; pe nedrept. haram de... vai de... /<turc. haram
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

harám (harámuri), s.n.1. Lucru obţinut fără muncă, pleaşcă, dar (mai ales în expresia de haram, gratis, pe degeaba). – 2. Beneficiu ilicit. – 3. Mîrţoagă, gloabă. – Mr. harame. v. sb. haran "gratuit"; de la har "graţie". În general se pleacă de la tc. haram "lucru interzis" (Roesler 606; Şeineanu, II, 207; Lokotsch 819; DAR), însă prezenţa cuvîntului sb. în sec. XIV (Daničič, III, 572) exclude această ipoteză. Graur, BL, IV, 87, încearcă să explice ultima întrebuinţare prin tc. haram "brav", care nu pare clar; în realitate, semantismul este normal, cf. de bogdaproste, de pomană, pentru a desemna obiecte de proastă calitate. tc. poate să fi influenţat în privinţa sensului 2. Der. harancă, s.f. (femeie rea); harangiu, s.m. (om crud, fără suflet); haramin, s.m. (bandit, tîlhar), din tc. harami (Şeineanu, II, 208; Berneker 377), cf. mr. harami, bg. haramija, sb. haràmija, mag. haramja; haramină, s.f. (tîlhar;ţigan); haramlîc, s.n. (găleată); haramgiu, s.m. (trişor); haramgioaică, s.f. (femeie care trişează); harambaşa, s.m. (căpitan de haiduci), din tc. haram başi; harambaşie, s.f. (funcţia de căpitan de haiduci).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • Harâm — Haram Pour la kommune norvégienne, voir Haram (en). Religion religions abrahamiques : judaïsme …   Wikipédia en Français

  • Haram — (ḥarām) (حرام) es una palabra árabe que significa prohibido o sagrado. Lo contrario es halal. Significado El significado de la palabra es ambiguo. Por un lado, incluye todas las cosas y hechos que en el Islam están prohibidos. Otra cosa son… …   Wikipedia Español

  • Haram — bezeichnet: Haram (Norwegen), eine Kommune in Norwegen Haram (Jemen), eine antike Stadt im Jemen Haram (Islam), ein Begriff für islamrechtlich Verbotenes Diese Seite ist eine Begriffsklärung zur U …   Deutsch Wikipedia

  • haram — hàrām m <G haráma> DEFINICIJA pravn. pov. 1. isl. kategorija zabranjenih djela i postupaka 2. sve ono što je grešno, nedopustivo, nepravedno 3. sve ono što je prokleto, opr. halal ONOMASTIKA pr.: Haràmija (310, Međimurje, Pokuplje),… …   Hrvatski jezični portal

  • haram — USA An Arabic term meaning forbidden or unlawful. In the case of Islamic finance, Muslims cannot invest in, acquire or otherwise engage in transactions that involve forbidden products and activities such as pork related products, alcohol,… …   Law dictionary

  • Haram [1] — Haram (arab., verboten, heilig), 1) der Monat Muharrem, in welchem der Krieg verboten ist; 2) der Hof u. das Gebiet des Tempels zu Mekka (Beit ul H.), welchem kein Krieger nahen darf …   Pierer's Universal-Lexikon

  • Haram [2] — Haram, 1) (Haramsöe), mehre kleine, fruchtbare Inseln in der Gruppe der Romsdalsinseln an der Westküste von Norwegen; gehören zum Stift Drontheim; 2) (Haramil), Insel im Arabischen Meerbusen, an der Küste von Arabien …   Pierer's Universal-Lexikon

  • haram — ● haram nom masculin (mot arabe signifiant interdit, sacré) Territoire sacré, interdit aux non musulmans, des villes saintes de La Mecque et de Médine. Salle de prière de la mosquée …   Encyclopédie Universelle

  • haram — see HAREM (Cf. harem) …   Etymology dictionary

  • haram — sif. <ər.> 1. İslam dininin ehkamlarına görə yeyilməsinə, işlədilməsinə icazə verilməyən (halal əksi). Haram mal bərəkət tutmaz. (Ata. sözü). <Yaşlı kişi:> Mən tamamilə mövhumatçı bir gəncdim, din və şəriətin haram bildiyi heç bir iş… …   Azərbaycan dilinin izahlı lüğəti

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”