hoţ

hoţ
HOŢ, HOÁŢĂ, hoţi, hoaţe, s.m. şi f. 1. Persoană care fură. ♦ (Adjectival) Care fură; (cu sens atenuat) viclean. 2. (fam.) Om ştrengar, şiret. – et. nec.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

HOŢ s. 1. pungaş, (astăzi rar) prădător, (înv. şi reg.) lotru, (reg.) furător, robalău, (înv.) chesăgiu, fur, prădaş, războinic, (fam.) coţcar, (arg.) manglitor, şut, şutitor, teşcar. (hoţ de buzunare.) 2. v. escroc.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

HOŢ s. v. ştrengar.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

HOŢ DE MÁRE s. v. corsar, pirat.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

hoţ s. m., pl. hoţi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

HOŢ hoţi m. 1) Persoană care fură. 2) şi adjectival fam. Fiinţă şireată şi poznaşă; viclean; şiret; şmecher. /Orig. nec.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

hoţ (hóţi), s.m.1. Persoană care fură. – 2. Persoană ageră, isteaţă. Origine obscură, probabil expresivă. Pare a aparţine aceleiaşi rădăcini expresive haţ, cf. hăţaş, s.m. (Bucov., hoţ). Variaţia vocalică nu e rară în cazuri de interpretare expresivă, cf. hală şi hoală, hanţă şi hoarţă, handră şi hoandră, hăis şi hois, etc. Pentru identitatea formală a numelui cu interjecţia cf. cioc, dop, hop. Originea expresivă a fost indicată încă de Hasdeu, Istoria critică, I, 2, p. 294, dar nu pare să fi fost acceptată. Celelalte ipoteze sînt departe de a convingătoare: din sl. zlodĕi "malefic" (Cihac, II, 141); de la o rădăcină sl. *chop-, de unde şi rus. chopitĭ "a prinde", cu suf. sl. -ĭcĭ, de unde *hopţ (Densusianu, GS, IV, 153); de la rădăcina sl. *hot-, cf. poftă (Scriban). De aici pare a proveni numele huţani sau huţuli, populaţie carpatică din Galiţia, care vorbeşte ruteana, dar care nu pare a fi de origine slavă. (După Rozwadowski, apud Vasmer, I, 324, acest nume ar fi got. guta "got", transmis prin intermediul rut.; însă această ipoteză nu pare posibilă). Der. hoaţă, s.f. (femeie care fură); hoţoaică, s.f. (hoaţă; prăjină de scuturat fructele); hoţesc, adj. (de hoţi); hoţeşte, adv. (ca hoţii; pe ascuns); hoţiş, adv. (hoţeşte); hoţi, vb. (a duce viaţă de hoţ; a fura); hoţie, s.f. (furt; jaf; fraudă); hoţime, s.f. (bandă de hoţi); hoţoman, s.m. (hoţ), cu suf. expresiv -man; hoţomănie, s.f. (bandă de hoţi); hoţomănesc, adj. (de hoţi); pohoţ, s.m. (hoţ), în Mold., cu suf. po- ce indică excelenţa, cuvîntul pe care Cihac, II, 272, îl glosează prin "libertin" şi îl pune în legătură cu sl. pochotinŭ; pohoaţă, s.f. (femeie rea), pe care Pascu, Arch. rom., VI, 231, îl pune greşit în legătură cu paţachină, prin intermediul unei forme incerte *pohoahă; pahonţ (var. pohonţ), s.m. (termen de batjocură pentru soldaţii ruşi), cuvînt pus în legătură de către Tiktin cu rus. pĕhotinec "infanterist", şi de către Scriban cu rus. pogonecĭ "ştafetă", cf. honţ.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?
Synonyms:

Look at other dictionaries:

  • hot — hot …   Dictionnaire des rimes

  • hot — [ hat ] adjective *** ▸ 1 very high in temperature ▸ 2 food: with spices ▸ 3 involving strong emotion ▸ 4 exciting and interesting ▸ 5 very good/skillful/lucky ▸ 6 difficult/dangerous ▸ 7 involving sex ▸ 8 determined to do something ▸ 9 busy ▸ 10 …   Usage of the words and phrases in modern English

  • Hot — Hot …   Википедия

  • Hot — or HOT may refer to: * High temperature * Lust, which in a more sublime phrase could be called Physical attractiveness * Jargon used to describe radioactivity or more generally, it can refer to any area that threatens life * Amphoe Hot, a… …   Wikipedia

  • Hot — jazz Orígenes musicales Minstrel, Ragtime, Blues, Music hall Orígenes culturales Finales de Siglo XIX y primeras décadas del siglo XX, en la Nueva Orleans (Estados Unidos) …   Wikipedia Español

  • hot — [hät] adj. hotter, hottest [ME < OE hat, akin to Ger heiss, Goth heito, fever < IE base * kai , heat > Lith kaistù, to become hot] 1. a) having a high temperature, esp. one that is higher than that of the human body b) characterized by a …   English World dictionary

  • HOT — Cette page d’homonymie répertorie les différents sujets et articles partageant un même nom.  Pour les articles homophones, voir Hotte, Ott et Otte …   Wikipédia en Français

  • Hot — Hot, a. [Compar. {Hotter}; superl. {Hottest}.] [OE. hot, hat, AS. h[=a]t; akin to OS. h[=e]t, D. heet, OHG. heiz, G. heiss, Icel. heitr, Sw. het, Dan. heed, hed; cf. Goth. heit[=o] fever, hais torch. Cf. {Heat}.] 1. Having much sensible heat;… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • hot — ► ADJECTIVE (hotter, hottest) 1) having a high temperature. 2) feeling or producing an uncomfortable sensation of heat. 3) feeling or showing intense excitement, anger, lust, or other emotion. 4) currently popular, fashionable, or interesting. 5) …   English terms dictionary

  • hot — [ ɔt ] adj. inv. • 1930; mot angl. amér. « chaud » ♦ Se dit du jazz joué avec force, avec un rythme violent, « échauffé » (opposé à cool). Style hot. Il « siffle un air hot » (Queneau). N. m. Le hot. ⊗ HOM. Hotte. hot adj. inv. et n. m. inv. Se… …   Encyclopédie Universelle

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”