idioţenie

idioţenie
IDIOŢÉNIE, idioţenii, s.f. 1. Lipsă totală de inteligenţă; p. ext. atitudine, faptă sau vorbă prostească; neghiobie, nerozie, tâmpenie, idioţie (2). 2. Idioţie (1). [pr.: -di-o-] – idiot + suf. -enie.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

IDIOŢÉNIE s. 1. v. idioţie. 2. v. prostie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

idioţénie s. f. (sil. -di-o-, -ni-e), art. idioţénia (sil. -ni-a), g.-d. art. idioţéniei; pl. idioţénii, art. idioţéniile (sil. -ni-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

IDIOŢÉNI//E idioţeniei f. 1) Caracter idiot; lipsă de inteligenţă; cretinism; tâmpenie; imbecilitate. 2) Faptă sau vorbă de om idiot; cretinism; neghiobie; stupiditate; imbecilitate. [G.-D. idioţeniei] / idiot + suf. idioţenieenie
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • idioţie — IDIOŢÍE, idioţii, s.f. 1. Debilitate mintală congenitală maximă, caracterizată prin incapacitatea însuşirii vorbirii şi a deprinderilor elementare, nivelul intelectual neatingând pe cel al unui copil normal, de doi ani; idioţenie (2). 2.… …   Dicționar Român

  • imbecilitate — IMBECILITÁTE, (2) imbecilităţi, s.f. 1. Deficienţă mintală gravă, caracterizată prin incapacitatea de a depăşi nivelul intelectual al vârstei preşcolare; idioţenie, tâmpenie. 2. Comportare sau vorbă de imbecil sau de om necugetat; prostie,… …   Dicționar Român

  • idiot — IDIÓT, OÁTĂ, idioţi, oate, adj., s.m. şi f. 1. adj., s.m. şi f. (Persoană) care suferă de idioţie; tâmpit, cretin, imbecil. 2. adj. (Despre manifestări ale fiinţelor) Care manifestă, care exprimă, care denotă nerozie, stupiditate etc. [pr.: di… …   Dicționar Român

  • dobitocie — DOBITOCÍE, dobitocii, s.f. Atitudine, comportare, faptă, vorbă de om prost sau lipsit de bun simţ. – Dobitoc + suf. ie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Dobitocie ≠ omenie Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … …   Dicționar Român

  • neghiobie — NEGHIOBÍE, neghiobii, s.f. Calitatea de a fi neghiob; faptă sau vorbă prostească, de neghiob; prostie, nerozie. ♦ (fam.) Lucrare lipsită de orice merit, stupidă, banală. – Neghiob + suf. ie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • prostie — PROSTÍE, prostii, s.f. 1. Starea celui lipsit de inteligenţă sau de învăţătură, starea omului prost; (concr.) faptă, comportare, vorbă care denotă o astfel de stare. 2. Vorbă, faptă sau lucru lipsite de seriozitate, de importanţă; fleac;… …   Dicționar Român

  • prostăticie — PROSTĂTICÍE adj., s. v. dobitocie, idioţenie, idioţie, ignoranţă, imbecilitate, incul tură, inepţie, neghiobie, nepricepere, nerozie, neştiinţă, prostie, stupiditate, stupizenie, tâmpenie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • stupiditate — STUPIDITÁTE, stupidităţi, s.f. 1. Însuşirea de a fi stupid, lipsă de raţiune, prostie. 2. Faptă sau vorbă de om stupid. Trimis de stupidul, 08.07.2004. Sursa: DLRC  STUPIDITÁTE, (2) stupidităţi, s.f. 1. Însuşirea de a fi stupid, lipsă de… …   Dicționar Român

  • stupizenie — STUPIZÉNIE, stupizenii, s.f. Stupiditate (2). Trimis de stupidul, 13.09.2007. Sursa: DLRC  STUPIZÉNIE, stupizenii, s.f. (Rar) Stupiditate (2). – Stupid + suf. enie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  STUPIZÉNIE s. 1. v. prostie …   Dicționar Român

  • tâmpenie — TÂMPÉNIE, tâmpenii, s.f. Starea omului cu inteligenţă mărginită sau lipsit de inteligenţă, tâmpeală; faptă sau vorbă prostească; idioţenie, prostie, neghiobie. – Tâmp + suf. enie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  TÂMPÉNIE s. 1 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”