incapabil

incapabil
INCAPÁBIL, -Ă, incapabili, -e, adj. (Adesea substantivat) Care nu este capabil să facă ceva; p. ext. nepriceput. ♦ Lipsit de capacitatea legală de a se bucura de anumite drepturi. – Din fr. incapable.
Trimis de valeriu, 16.03.2007. Sursa: DEX '98

Incapabil ≠ capabil
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

INCAPÁBIL adj., s. 1. adj. v. inapt. 2. adj., s. v. neputincios. 3. adj., s. ignorant, incompetent, necapabil, nechemat, necompetent, neisprăvit, nepregătit, nepriceput, neştiutor, prost, (fam.) ageamiu. (Un meseriaş incapabil.) 4. adj. neputincios. (incapabil de a face ceva.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

incapábil adj. m. capabil
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

INCAPÁBIL incapabilă (incapabili, incapabile) şi substantival (despre persoane) Care nu este capabil (să facă ceva); lipsit de capacităţi; inapt. /<fr. incapable
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

INCAPÁBIL, -Ă adj. (adesea s.) Care nu este în stare de a face ceva; (p. ext.) nepregătit, nepriceput. ♦ (jur.) Care nu are capacitatea legală de a-şi exercita anumite drepturi. [cf. fr. incapable].
Trimis de LauraGellner, 27.07.2006. Sursa: DN

INCAPÁBIL, -Ă adj. 1. (şi s.) care nu este în stare de a face ceva; (p. ext.) nepregătit, nepriceput. 2. (jur.) lipsit de capacitatea legală pentru exercitarea anumitor drepturi. (< fr. incapable)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • desfide — DESFÍDE, desfid, vb. III. tranz. 1. A chema, a provoca pe cineva să dovedească un lucru, ştiut fiind că nu va reuşi. ♦ A spune cuiva că nu este crezut sau că este considerat incapabil. 2. A înfrunta, a nesocoti o primejdie; a sfida, a brava.… …   Dicționar Român

  • neputincios — NEPUTINCIÓS, OÁSĂ, neputincioşi, oase, adj. 1. Care este lipsit de puterea de a face ceva, care nu are posibilitatea, capacitatea sau libertatea de a realiza ceva sau de a acţiona; incapabil. ♦ (Despre sentimente) Care se consumă inutil, care nu… …   Dicționar Român

  • blaza — BLAZÁ, blazez, vb. I. refl. şi tranz. A( şi) toci, a( şi) pierde sau a face să piardă intensitatea simţurilor şi a emoţiilor; a (se) dezgusta, a deveni sau a face să devină indiferent. – Din fr. blaser. Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX 98… …   Dicționar Român

  • blazat — BLAZÁT, Ă, blazaţi, te, adj. Dezgustat, incapabil de emoţii şi de sentimente, indiferent. – v. blaza. Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX 98  BLAZÁT adj. (livr.) dezabuzat. (Persoană blazat.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • inapt — INÁPT, Ă, inapţi, te, adj. Nepotrivit pentru o anumită sarcină, slujbă etc.; lipsit de putere, de forţa (fizică) de a face ceva. – Din fr. inapte. Trimis de valeriu, 08.11.2007. Sursa: DEX 98  Inapt ≠ apt, capabil Trimis de siveco, 03.08.2004.… …   Dicționar Român

  • necapabil — ≠ capabil Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  NECAPÁBIL adj., s. 1. adj. incapabil, neputincios, prăpădit, slăbănog, (rar) impotent, (pop.) becisnic, nemernic, nevoiaş, nevolnic, (înv. şi reg.) sec, ticălos, (prin Munt. şi Olt.)… …   Dicționar Român

  • neisprăvit — NEISPRĂVÍT, Ă, neisprăviţi, te, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care este lăsat neterminat, care nu are capăt sau sfârşit. 2. adj., s.m. şi f. (Persoană) care nu are nici o situaţie, nici un rost, care este fără căpătâi, de nimic; (om) incapabil. – Ne + …   Dicționar Român

  • nevoiaş — NEVOIÁŞ, Ă, nevoiaşi, e, adj. 1. Care este lipsit de mijloace materiale, care nu are nici cele necesare traiului; sărman, sărac; p. ext. care duce o viaţă grea; necăjit, muncit, trudit, nenorocit. 2. (pop.) Care este lipsit de vlagă, de putere,… …   Dicționar Român

  • nevolnic — NEVÓLNIC, Ă, nevolnici, ce, adj., s.m. şi f. 1. adj., s.m. şi f. (pop.) (Om) care este lipsit de putere fizică, de forţă; (om) slab, neputincios; p. ext. (om) incapabil, neajutorat. 2. s.m. şi f …   Dicționar Român

  • nulitate — NULITÁTE, nulităţi, s.f. 1. Însuşirea, caracterul lucrului nul (1). 2. Sancţiune a actului juridic care suprimă, în principiu şi pentru trecut, acele efecte ale actului care sunt potrivnice dispoziţiilor legale. 3. Lipsă totală de valoare, de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”