infanticid

INFANTICÍD, infanticiduri, s.n. (jur.) Ucidere a propriului copil; pruncucidere. ♦ Ucidere a unui copil. – Din fr. infanticide, lat. infanticidium.

Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX '98



INFANTICÍD s. v. pruncucidere.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



infanticíd adj. m., s. m., pl. infanticízi; f. sg. infanticídă, pl. infanticíde

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



infanticíd s. n., pl. infanticíduri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



INFANTICÍ//D¹ infanticiddă (infanticidzi, infanticidde) Care îşi ucide propriul copil. /<fr. infanticide, lat. infanticidium

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



INFANTICÍD² infanticide n. Crimă constând în uciderea propriului copil; pruncucidere. /<fr. infanticide, lat. infanticidium

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



INFANTICÍD s.n. Ucidere a propriului copil nou-născut; pruncucidere. [< fr. infanticide, cf. lat. infans – copil, caedere – a ucide].

Trimis de LauraGellner, 29.07.2006. Sursa: DN



INFANTICÍD, -Ă I. adj., s. m. f. (părinte) care îşi ucide propriul copil nou-născut. II. s. n. pruncucidere. (< fr. infanticide, lat. infanticidum)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN