inferenţă

inferenţă
INFERÉNŢĂ, inferenţe, s.f. Operaţie logică de trecere de la un enunţ la altul şi în care ultimul enunţ este dedus din primul. – Din fr. inférence.
Trimis de valeriu, 23.10.2007. Sursa: DEX '98

inferénţă s. f., g.-d. art. inferénţei; pl. inferénţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

INFERÉNŢĂ s.f. Operaţie logică de derivare a unui enunţ din altul, prin care se admite o judecată (al cărei adevăr nu este verificat direct) în virtutea unei legături a ei cu alte judecăţi considerate ca adevărate. [< fr. inférence, cf. lat. inferre – a duce].
Trimis de LauraGellner, 20.03.2007. Sursa: DN

INFERÉNŢĂ s. f. operaţie logică de derivare a unui enunţ din altul, prin care se admite o judecată în virtutea unei legături a ei cu alte judecăţi considerate ca adevărate. (< fr. inférence)
Trimis de raduborza, 29.10.2008. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • inferénţã — s. f., g. d. art. inferénţei; pl. inferénţe …   Romanian orthography

  • inferenţial — INFERENŢIÁL adj. bazat pe inferenţă; deductibil. (< engl. inferential) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”