insurecţie

insurecţie
INSURÉCŢIE, insurecţii, s.f. Formă de luptă deschisă, organizată şi armată dusă împotriva unui regim, a unei autorităţi sau pentru îndepărtarea unor armate ocupante. – Din fr. insurrection, lat. insurrectio.
Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX '98

insurécţie s. f. (sil. -ţi-e), art. insurécţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. insurécţiei; pl. insurécţii, art. insurécţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

INSURÉCŢI//E insurecţiei f. Formă de luptă armată organizată, având ca scop răsturnarea unui regim politic sau izgonirea unei armate ocupante. [G.-D. insurecţiei] /<fr. insurrection, lat. insurrectio, insurecţieonis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

INSURÉCŢIE s.f. Formă de luptă armată, organizată, a forţelor patriotice, revoluţionare, având ca scop înlăturarea unui regim politic sau izgonirea de pe teritoriul naţional a unei armate ocupante. [gen. -iei. / cf. fr. insurrection].
Trimis de LauraGellner, 04.08.2006. Sursa: DN

INSURÉCŢIE s. f. formă de luptă armată organizată, de obicei a forţelor sociale progresiste, patriotice, revoluţionare, cu participarea maselor populare sau a unei părţi a lor, împotriva unui regim politic reacţionar, sau pentru izgonirea de pe teritoriul naţional a unei armate ocupante; insurgenţă. (< fr. insurrection, lat. insurrectio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • insurécţie — s. f. (sil. ţi e), art. insurécţia (sil. ţi a), g. d. art. insurécţiei; pl. insurécţii, art. insurécţiile (sil. ţi i ) …   Romanian orthography

  • insurecţional — INSURECŢIONÁL, Ă, insurecţionali, e, adj. De insurecţie, caracteristic insurecţiei, al insurecţiei. [pr.: ţi o ] – Din fr. insurrectionnel. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  insurecţionál adj. m. (sil. ţi o ), pl. insurecţionáli; f …   Dicționar Român

  • insurgent — INSURGÉNT, Ă, insurgenţi, te, s.m. şi f. Persoană care participă activ la o insurecţie. ♦ spec. Nume dat coloniştilor americani care s au ridicat împotriva Angliei în sec. XVIII. – Din lat. insurgens, ntis, germ. Insurgent, engl., fr. insurgents …   Dicționar Român

  • insurgenţă — INSURGÉNŢĂ, insurgenţe, s.f. (Rar) Insurecţie; răscoală. – Din fr. insurgence. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  insurgénţă s. f., g. d. art. insurgénţei; pl. insurgénţe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … …   Dicționar Român

  • armat — ARMÁT, Ă, armaţi, te, adj. 1. (Despre conflicte) Însoţit de acţiuni militare, de ciocniri războinice. Insurecţie armată. ♢ Forţă (sau putere) armată = armată. 2. Prevăzut cu o armătură. Beton armat. – v. arma. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • intifada — INTIFÁDA s. f. insurecţie. (< it. Intifada) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”